Masuri de siguranta. Confiscarea speciala. Aplicarea art. 118 alin.1, lit. b Cod penal, in referire la art. 118 alin. 2, 3 Cod penal. Disproportia dintre valoarea bunului confiscat fata de natura si gravitatea infractiunii.

Pescadorul "C" a servit nemijlocit la savarsirea infractiunii, fiind specializat si dotat pentru recoltarea piscicola maritima.
Dupa cum reiese din inscrisurile cauzei, pescadorul apartine rudelor inculpatului, constituind un bun dedicat unei afaceri de familie, asa cum rezulta si din numele ambarcatiunii.
In lipsa unui plan de exploatare precis si detaliat, prin care proprietarul navei sa incredinteze exploatarea sa unei alte persoane si tinand seama ca o parte din acestia sunt inregistrati in autorizatia emisa de Ministerul Agriculturii si Satelor din Republica Turca si ca membri ai echipajului, se apreciaza ca proprietarul vasului cunostea ruta si activitatile ilicite desfasurate in zona economica exclusiva de catre ambarcatiune si echipaj.
Faptul ca proprietarii navei sunt de gen feminin, rude cu inculpatul, intareste convingerea instantei ca inregistrarea ambarcatiunii a fost efectuata in scopul disimularii proprietarilor reali sau a preconstituirii unui impediment la confiscare.

Art. 118 alin. 1, lit. b Cod penal in ref. la art. 118 alin. 2, 3 Cod penal

I. Sentinta recurata:
Prin sentinta penala nr. 474/06.05.2011, pronuntata de Judecatoria Constanta, in dosarul penal nr. 3143/212/2011 s-a dispus:
"Ia act ca partile vatamate ANPA si INCDM "GA", nu s-au constituit parti civile in cauza.
In baza art. 118 lit a C.p. si art. 66 alin. 2 si 3 din O.U.G. nr. 23/2008, confisca de la condamnatul C.H., suma de 802,06 lei, reprezentand contravaloarea cantitatii de 106 kg peste, ridicata prin procesul verbal din data de 04.04.2010 de catre IJPF Constanta si predata spre valorificare custodelui SC P.P. SRL, potrivit N.I.R. nr. 41/04.04.2010.  
In baza art. 118 lit b C.p. si art. 66 alin. 1 din O.U.G. nr. 23/2008, confisca de la condamnatul C.H., 225 setci, 46 ave, 1 bucata microfon marca CB MICROPHONE, 1 bucata microfon marca YOSAN, 1 bucata microfon marca CAROL si 1 bucata microfon marca SAILOR, ridicate prin procesul verbal incheiat la data de 04.04.2010 de catre I.J.P.F. Constanta.
In baza art 118 lit b C.p. si art. 66 alin. 1 din O.U.G. nr. 23/2008, confisca de la condamnatul C.H., pescadorul "C 3422TG3195", pavilion Turcia, inregistrat in portul Istanbul, aflat in custodia acestuia si in proprietatea cetatenilor turci C.A., C.F. si C.S., impreuna cu echipamentele de navigatie si accesoriile din dotare, ridicat de IJPF Constanta, potrivit proceselor verbale din data de 04.04.2010. "
Pentru a pronunta aceasta hotarare judecatoria a retinut urmatoarele:
La data de 3 aprilie 2010, inculpatul C.H., in calitate de capitan al navei cu pavilion turcesc "C", a pescuit in apele teritoriale romanesti, cu unelte de pescuit neautorizate, fara a detine licenta de pescuit pentru nava si in perioada de prohibitie.
In sedinta de judecata din data de 14.01.2011, in raport de prevederile art.3201 alin. 5 C.pr.pen., Judecatoria a dispus disjungerea cauzei sub aspectul solutionarii actiunii civile si cu privire la confiscarea cantitatii de peste, a plaselor de pescuit si a pescadorului C. impreuna cu aparatura aferenta, formandu-se un nou dosar cu nr. 3143/212/2011. Actiunea penala a fost solutionata prin sentinta penala nr. 474/06.05.2011, prin care s-a pronuntat condamnarea inculpatului C.H., in baza recunoasterii vinovatiei, pentru infractiunile prev. de art. art. 64 lit. a, g si k din OUG nr. 23/2008 modificata si aprobata prin Legea nr. 317/2009.
In ceea ce priveste confiscarea navei "C", inculpatul, prin avocat ales, a sustinut ca nu se poate lua o asemenea masura in conditiile in care, in cauza, nu exista un prejudiciu reclamat, iar potrivit art. 118 C.p., nu sunt supuse confiscarii speciale bunurile care au fost folosite la savarsirea unei infractiuni, daca acestea apartin altei persoane decat infractorul si aceasta nu a cunoscut scopul folosirii lor. Totodata s-a mai sustinut ca masura confiscarii nu se poate lua asupra bunurilor care fac parte din mijloacele de existenta ale persoanei asupra careia ar putea opera masura confiscarii speciale. In sustinerea acestor concluzii, inculpatul a mai invocat si Decizia nr. 18/2005 a ICCJ, care a statuat ca masura confiscarii speciale nu se poate lua asupra mijlocului de transport, daca acesta nu a fost fabricat si destinat savarsirii efective a infractiunii, precum si art. 18 din Legea nr. 17/1990, potrivit caruia jurisdictia penala nu se aplica in zona economica exclusiva a Romaniei, ci doar in apele teritoriale interioare. Totodata s-a mai sustinut si ca valoarea uneltelor de pescuit este vadit disproportionata fata de natura si gravitatea infractiunilor retinute in sarcina inculpatului.
Analizand legalitatea si temeinicia confiscarii speciale a pescadorului "C", a aparaturii aferente, a plaselor de pescuit si a contravalorii cantitatii de peste, Judecatoria constata ca o asemenea masura se impune a fi luata, avand in vedere urmatoarele considerente:
Prin art. 118 alin. 1 lit. b C.p., legiuitorul a prevazut ca sunt supuse confiscarii speciale "bunurile care au fost folosite, in orice mod, la savarsirea unei infractiuni, daca sunt ale infractorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor". Acelasi legiuitor, in art. 66 alin. 1 din O.U.G. nr. 23/2008 a stipulat ca "sunt supuse confiscarii uneltele si ambarcatiunile de pescuit, mijloacele de transport, armele de foc si orice alte bunuri care au fost folosite la savarsirea faptei".
Analizand cele doua texte invocate, se constata ca suntem in prezenta unui concurs dintre legea speciala si legea generala, in conditiile in care legea speciala nu prevede anumite conditii pentru a se dispune masura confiscarii speciale, in afara de folosirea bunurilor vizate de confiscare, la savarsirea faptei de natura penala. Pentru a exista concurs intre legea speciala si legea generala este necesar sa se stabileasca daca bunul face obiectul legii speciale si daca la data savarsirii infractiunii, actul normativ derogator era in vigoare. In cauza de fata se constata ca pescadorul face obiectul O.U.G. nr. 23/2008, in art. 64 alin. 1 lit. a facandu-se referire in mod expres la nava, iar la data savarsirii infractiunii, 03.04.2010, actul normativ derogator era in vigoare.
Acest concurs se rezolva in favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, in conditiile in care este de principiu ca legea generala se aplica in orice materie si in toate cazurile, mai putin in acelea in care legiuitorul stabileste un regim special si derogatoriu, instituind in anumite materii reglementari speciale, care sunt prioritare fata de norma de drept comun, ce in astfel de situatii se aplica numai unde legea speciala nu dispune.
Caracterul prioritar al normei speciale decurge din insasi finalitatea adoptarii ei, dovedind vointa legiuitorului de a deroga de la legea de drept comun, prin prevederi de stricta interpretare si aplicare. Legea generala poate sa modifice sau sa inlature incidenta legii speciale numai cand cuprinde prevederi exprese in acest sens.
A considera ca masura confiscarii speciale in ceea ce priveste bunurile ce fac obiectul OUG nr. 23/2008, se supune acelorasi conditii prevazute de art. 118 C.p. (ex: sa apartina faptuitorului, sa nu asigure mijloacele de existenta ale detinatorului, sa nu aiba o valoare disproportionata fata de natura si gravitatea infractiunii), ar insemna sa nu dam eficienta principiului de drept invocat si sa consideram dispozitiile speciale fara niciun fel de eficienta juridica. A interpreta in acest mod cele doua norme aflate in concurs si a acorda prevalenta normei generale, ar conduce in mod direct la incalcarea vointei legiuitorului de a deroga de la norma generala si de a nu mai conditiona masura de siguranta de anumite circumstante, vointa care in sens contrar, putea fi evidentiata prin simpla neprevedere a unei masuri speciale in legatura cu bunurile destinate pescuitului fraudulos.
In ceea ce priveste lipsa unui prejudiciu in prezenta cauza, in afara de considerentele expuse mai sus, care reliefeaza lipsa necesitatii unei asemenea conditii, Judecatoria reaminteste ca potrivit art. 111 alin. 1 C.p. "masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala". Astfel, masura de siguranta a confiscarii speciale se dispune fata de bunurile a caror detinere de catre persoana care a savarsit o infractiune, data fiind legatura lor cu fapta savarsita or din cauza naturii lor, prezinta pericolul savarsirii unor noi fapte prevazute de legea penala, luarea ei nefiind astfel conditionata de existenta vreunui prejudiciu.
Referitor la absenta unei jurisdictii penale raportat la zona economica exclusiva, unde au fost savarsite infractiunile de catre inculpatul C.H., Judecatoria considera concluziile inculpatului ca fiind lipsite de fundament juridic, in conditiile in care o asemenea jurisdictie este reglementata in mod expres, in art. 18 din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue ale Romaniei, potrivit caruia "Jurisdictia penala a Romaniei se aplica si in cazul incalcarii legislatiei romane in vigoare ca privire la zona economica exclusiva a Romaniei in Marea Neagra de catre persoane imbarcate la bordul navelor straine folosite in scopuri comerciale, daca faptele sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sunt considerate infractiuni".
Totodata, Judecatoria constata ca potrivit Deciziei in interesul legii nr. XVIII/2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, invocata de avocatul inculpatului in sustinerea apararii, masura de siguranta a confiscarii speciale a mijlocului de transport se va dispune, in temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. b) teza I din Codul penal, numai in cazul in care se dovedeste ca acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalitatile normative ale infractiunilor prevazute de art. 2-10 din Legea nr. 143/2000, precum si in cazul in care se dovedeste ca mijlocul de transport a fost fabricat, pregatit ori adaptat in scopul realizarii laturii obiective a acestor infractiuni.
In motivarea acestei decizii se arata ca aplicarea confiscarii speciale a mijlocului de transport se face ori de cate ori se dovedeste ca acesta a constituit un mijloc propriu de realizare a activitatii infractionale impus de natura si specificul actului de conduita exprimat de verbum regens (afectatia obiectiva), precum si in situatia in care, chiar daca nu s-a ivit in practica necesitatea de a fi folosit, acesta este parte componenta a modului in care infractorul a conceput activitatea infractionala (afectatia subiectiva).
Analizand continutului constitutiv al infractiunii prev. de art. 64 lit. a din OUG nr. 23/2008, se observa ca utilizarea navei in activitatea de pescuit fara autorizatie, se circumscrie modului si mijloacelor de savarsire a infractiunii, fiind o conditie esentiala a laturii obiective a infractiunii analizate, textul de incriminare avand in vedere pescuitul, fara ca nava cu care se pescuieste sa detina autorizatie sau licenta de pescuit.
Mai mult decat atat, ambarcatiunea in cauza este un pescador, iar modul in care a fost conceputa activitatea infractionala, respectiv pescuitul fara autorizatie in zona economica exclusiva a Romaniei, prin scoaterea din mare a unor plase de o lungime foarte mare, includea in mod obligatoriu utilizarea unei navei, altfel ar fi fost imposibila desfasurarea unei asemenea activitatii in apele maritime de adancime, ambarcatiunea fiind destinata sa serveasca in mod necesar la realizarea laturii obiective a infractiunii de pescuit fraudulos.

II. Recursul promovat :
La data de 12 mai 2011 (data stampilei de expeditie a oficiului postal de primire a expeditiei), prin substitutul procesual aparator ales Av. L.M., inculpatul C.H. a declarat recurs impotriva acestei hotarari, invocand in termenul prevazut de lege, incidenta cazului de casare prev. de art.385 ind.9 pct. 10 cod pr.penala, apreciind ca prima instanta de judecata nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute si cu privire la unele probe administrate, opri asupra unor cereri esentiale pentru parti de natura sa garanteze drepturile lor si sa influenteze solutia procesului.
Prin prisma acestui motiv de casare se invoca:
- lipsa prejudiciului in cauza;
- lipsa partilor vatamate sau civile;
- inexistenta unor masuri asiguratorii;
- gresita confiscare a unui bun mobil, respectiv a pescadorului "C" ce apartine unei persoane care nu a cunoscut folosirea bunului la savarsirea infractiunii;
- incidenta art.118 alin.6 cod penal;
- incidenta Deciziei nr.18/2005 a ICCJ - Sectiile Unite;
- lipsa jurisdictiei penale potrivit art.18 din Legea nr.17/1990;
- incidenta art.118 alin.2 cod penal;
- nelegala indeplinire a procedurii de citare cu inculpatul.
La verificarea sentintei recurate sunt aplicabile art.385 ind.6 alin.3 cod pr.penala, instanta de recurs putand examina cauza in ansamblu, in fapt si in drept, fara a fi limitata la motivele de casare prev. de art.385 ind.9 cod pr.penala.

III. Aprecierea instantei de control judiciar; motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza decizia instantei de recurs potrivit art.385 ind.17 cod pr.penala:
Verificand hotararea recurata, curtea apreciaza ca recursul de fata are caracter fondat, o parte dintre criticile formulate fiind intemeiate.
Astfel, curtea considera ca:
1. Critica vizand lipsa jurisdictiei penale, a carei analiza ar fi impus aprecieri asupra incidentei disp.art.5 sau art.6 cod penal, nu poate fi primita, masura confiscarii speciale fiind accesorie constatarii savarsirii unei fapte prevazute de legea penala.
Dispozitiile art.18 alin.1 lit.b cod penal sunt incidente, in masura in care bunurile au fost folosite la savarsirea unei infractiuni.
Aceasta premisa a intrat in puterea lucrului judecat ca urmare a pronuntarii sentintei penale nr.105 din 31.01.2011 a Judecatoriei Constanta, ramasa definitiva prin nerecurare in termen.
Condamnarea, in conditiile art.320 ind.1 cod pr.penala, a inculpatului C.H. pentru savarsirea acestei infractiuni si ramanerea definitiva a hotararii de condamnare impiedica repunerea in discutie a existentei sau nu a jurisdictiei penale nationale si eventual a incidentei art.5 sau art.6 cod penal.
2. Critica vizand nelegala citare a inculpatului nu este intemeiata, acesta fiind prezent in fata instantei la termenul din data de 11.02.2011, acesta avand termenele viitoare in cunostinta, potrivit art.291 alin. 3 cod pr.penala.
3. Critica vizand gresita confiscare, in raport de inexistenta unei actiuni civile sau a unor parti vatamate este nerelevanta, intrucat disp. art.118 alin.1 lit.b cod penal impun confiscarea fara a conditiona luarea masurii de siguranta de existenta vreunui prejudiciu sau a unei actiuni civile alaturate celei penale.
4. Critica vizand nesupunerea bunurilor confiscarii speciale potrivit dezlegarii obligatorii date prin decizia nr.18/2005 date de ICCJ in Sectiile Unite, in interesul legii, intrucat nu coincid situatiei, premisa, decizia interpretativa vizand doar bunurile mobile vazute si folosite in mod indirect ca mijloc de transport la savarsirea infractiunii, ori, in prezenta cauza, bunul a carei confiscare se contesta a servit direct la savarsirea infractiunii.
Pescadorul "C" a servit nemijlocit la savarsirea infractiunii, fiind specializat si dotat pentru recoltarea piscicola maritima.
5. Critica vizand inaplicabilitatea art.118 alin.1 lit.b cod penal in referire la faptul ca bunul confiscat, apartine unei alte persoane decat faptuitorul, proprietarul necunoscand scopul folosirii lor este neintemeiata.
Astfel, cum reiese din inscrisurile cauzei, pescadorul apartine rudelor inculpatului, constituind un bun dedicat unei afaceri de familie, asa cum rezulta si din numele ambarcatiunii.
In lipsa unui plan de exploatare precis si detaliat, prin care proprietarul navei sa incredinteze exploatarea sa unei alte persoane si tinand seama ca o parte din acestia, respectiv C.S., C.A. si C.F. sunt inregistrati in autorizatia emisa de MAS din Republica Turca si ca membri ai echipajului, curtea apreciaza ca proprietarul vasului cunostea ruta si activitatile ilicite desfasurate in zona economica exclusiva de catre ambarcatiune si echipaj.
Faptul ca proprietarii navei sunt de gen feminin, rude cu inculpatul si unii din membrii echipajului intaresc convingerea instantei ca inregistrarea ambarcatiunii a fost efectuata in scopul disimularii proprietarilor reali sau a preconstituirii unui impediment la confiscare.
6. Critica vizand disproportia dintre valoarea bunului confiscat fata de natura si gravitatea infractiunii, in conditiile art.118 alin.2 cod penal apare ca neintemeiata, constituind cazul de casare prev. de art.385 ind.9 alin.1 pct.17 ind.1 cod pr.penala.
Aceasta disproportie este evidenta si se coroboreaza si cu dispozitiile art.118 alin.6 cod penal, incidente in cauza.
Retinand acest motiv de recurs, curtea va admite recursul promovat de inculpat, va casa, in parte, hotararea recurata si rejudecand va face aplicarea art.118 alin.1 lit.b cod penal in ref. la art.118 alin.2 si 3 cod penal, confiscand de la inculpat, in parte,  echivalentul banesc a valorii pescadorului C. 3422TG3195, pavilion Turcia, respectiv a sumei de 10.000 euro, apreciata ca fiind proportionala cu gravitatea infractiunii, inlaturand dispozitia de confiscare a aceleiasi nave in materialitatea sa.
Totodata, va mentine masura sechestrului asigurator asupra navei, pana la plata efectiva a sumei echivalent al confiscarii speciale, dispusa prin prezenta decizie.
Va mentine celelalte dispozitii, facand si aplicarea corespunzatoare a disp.art. 192 alin.3 cod pr.penala.