Apel. Infractiunea de "conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere" prevazuta de aplicarea legii penale mai favorabile. Neagravarea situatiei in propria cale de atac.

Pedeapsa stabilita de catre instanta de fond in temeiul art.5 cod penal, prin raportare la dispozitiile mai blande, atat din legea veche cat si din cea noua cu privire la recidiva, nu mai poate fi modificata in apelul inculpatului intrucat s-ar incalca principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac.

Art.421 Cod procedura penala
Art.418 Cod procedura penala
Art.86 alin.l din O.U.G. nr.195/2002 rep.
Art.335 alin.l din noul Cod penal
Art.5 din Codul penal

Prin sentinta penala nr.234 din data de 13.03.2014, pronuntata in dosarul nr. 14271/212/2013, Judecatoria Constanta a schimbat, in baza art.386 cod procedura penala, incadrarea juridica a faptei din infractiunea de "conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere" prevazuta de art.86 alin.l din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplic, art.37 lit.b cod penal din 1968 in infractiunea de "conducerea unui vehicul fara permis de conducere fapta prevazuta" de art.335 alin.l din noul cod penal cu aplic, art.37 lit.b cod penal din 1968 cu aplicarea art.5 cod penal si 1-a condamnat pe inculpatul [...] la pedeapsa 1 (unu) an inchisoare.
Pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti, instanta de fond a retinut in fapt ca la data de 15.05.2012, inculpatul [...] a condus pe drumurile publice autoturismul marca Renault Scenic, cu nr. de inmatriculare [...], fara a poseda permis de conducere.
Sub aspectul incadrarii juridice, s-a apreciat ca s-a impus schimbarea incadrarii in infractiunea prev. de art.335 alin.l cod penal cu aplicarea art.3 si art.5 cod penal.
Impotriva hotararii de condamnare, in termenul legal, inculpatul [...] a declarat apel solicitand achitarea in temeiul dispozitiilor art.181 cod penal vechi, aceasta fiind legea mai favorabila, iar in subsidiar diminuarea cuantumului pedepsei aplicate.
Aprecierea Curtii
Examinand legalitatea si temeinicia hotararii atacate, prin prisma criticilor formulate de apelantul inculpat si din oficiu in limitele art.417 cod procedura penala, Curtea a constatat apelul nefondat pentru considerentele expuse in continuare.
Conform art.396 alin.(2) cod procedura penala, instanta pronunta condamnarea cand constata existenta faptei, ca aceasta constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat; dar, potrivit art.97, art.99 si art.103 alin.(2) cod procedura penala, vinovatia inculpatului trebuie stabilita dincolo de orice indoiala in cadrul unui proces echitabil, public si cu o durata rezonabila, cu respectarea exigentelor prevazute art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art.21 din Constitutie.
In cauza, inculpatul [...] a dispus de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii, a beneficiat de asistenta juridica calificata la fond si in apel-asigurata de catre dl. av. [...] si a avut efectiv posibilitatea administrarii pe parcursul procesului, in sedinte publice, atat a probelor acuzarii - inscrisuri, martori cat si a probelor apararii - audierea sa, respectandu-i-se garantiile si drepturile procesuale; in apel, Curtea a lua act de pozitia inculpatului de a uza de dreptul la tacere.
Sub aspectul actiunii penale, pe baza probelor administrate in conditii de legalitate - procesul verbal de constatare, adresa S.P.C.R.P.C.I.V. Constanta nr. 25958/18.05.2012, declaratiile martorului [...], declaratiile inculpatului, a rezultat ca la data de 15.05.2012, inculpatul [...] a condus pe drumurile publice  autoturismul marca Renault Scenic, cu nr. de inmatriculare [...], fara a poseda permis de conducere, fapta care intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.335 alin.1 cod penal cu aplicarea art.37 lit.b) cod penal din 1969, schimbandu-se incadrarea juridica din infractiunea prev. de art.86 alin.(l) din O.U.G. nr. 195/2002 republicata cu aplicarea art.37 lit.b) cod penal din 1969 si art.5 cod penal.
Intr-adevar, potrivit legii vechi - cod penal din 1969, pentru tragerea la raspundere penala, fapta prevazuta de legea penala savarsita cu vinovatie trebuie sa prezinte si pericolul social concret al infractiunii. In cauza, in raport de criteriile prev. de art.181 cod penal din 1969, respectiv de imprejurarile comiterii faptei - conducerea autoturismului fara a poseda cunostintele si abilitatile necesare, pana a fost descoperit de agentii de politie, in stare de recidiva, sunt imprejurari care evidentiaza pericolul social concret al infractiunii conform art.18 cod penal, nefiind aplicabile prevederile art.181 cod penal din 1969.
Raportat la regimul sanctionator, este mai favorabila legea penala veche.
Insa, pedeapsa stabilita de catre instanta de fond in temeiul art.5 cod penal, prin raportare la dispozitiile mai blande, atat din legea veche cat si din cea noua cu privire la recidiva, nu mai poate fi modificata in apelul inculpatului intrucat s-ar incalca principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac.
Referitor la individualizarea pedepsei, potrivit criteriilor prev. de art.74 cod penal printre care si gravitatea faptei, data de conducerea pe dinamurile publice a autoturismului desi nu avea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicul, la o ora si intr-o zona cu trafic rutier ridicat, lezarea relatiilor sociale referitoare la siguranta circulatiei pe drumurile publice, conducand  autoturismul pana a fost oprit de agentii de politie, pedeapsa de 1 an inchisoare este suficienta si de natura sa asigure preventia generala, reeducarea inculpatului, evitarea temporara a pericolului pentru siguranta circulatiei rutiere; la determinarea cuantumului, a modalitatii de executare se are in vedere si atitudinea procesuala de recunoastere a vinovatiei de catre inculpat, chiar daca nu a recurs la procedura simplificata conform art.3201 cod procedura penala din 1969 (actualul art.396 alin.(10) cod procedura penala) numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale.
Cum, de la pronuntarea hotararii, nu au aparut date care sa atenueze periculozitatea faptei sau inculpatului, nu se impune reindividualizarea pedepsei in sensul reducerii cuantumului pedepsei sau modificarii modalitatii de executare, si cu atat mai putin pana la inlaturarea raspunderii penale.
Prin urmare, in lipsa vreunui caz de nulitate a hotararii atacate si a netemeiniciei criticilor formulate, apelul a fost respins, in baza art.421 pct.l lit.b) cod procedura penala, ca nefondat.