Recurs fond funciar - reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamentul original
(Decizie nr. 227R din data de 07.03.2014 pronuntata de Tribunalul Botosani) Dosar nr. XXXXX/193/2011 Fond funciar
ROMANIA
TRIBUNALUL BOTOSANI
SECTIA I CIVILA
Sedinta publica din data de xx.xx.xxxx
Instanta compusa din:
Presedinte:
Judecator:
Judecator:
Grefier:
DECIZIA NR. XXX
Pe rol pronuntarea asupra cererilor de recurs formulate de catre recurentii petenti G. A., G. G. - prin avocat T. C. M., recurenta - intimata Comisia locala de aplicare a legii fondului funciar a Com. X, jud. Botosani, recurent-intimat C. E., in contradictoriu cu intimatii Comisia Judeteana pentru stabilirea drepturilor de proprietate privata asupra terenurilor Botosani, Ministerul Afacerilor Interne in calitate de succesor al Ministerului Administratiei si Internelor, Institutia Prefectului judetului Botosani, Statul Roman - prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generala a Finantelor Publice Botosani, T. V., B. E., intimat P. G., impotriva sentintei civile nr. XXXX din data de xx.xx.xxxx, pronuntata de Judecatoria Botosani, judetul Botosani, in dosar nr. XXXXX/193/2011, avand ca obiect fond funciar.
Dezbaterile cauzei in fond au avut loc in sedinta publica din xx.xx.xxxx, cuvantul partilor fiind consemnat in incheierea de sedinta din acea data care face parte integranta din prezenta hotarare si cand instanta a amanat pronuntarea pentru data de xx.xx.xxxx, si pentru astazi xx.xx.xxxx,cand
TRIBUNALUL,
Asupra cererilor de recurs:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Botosani cu nr. XXXXX/193/2011, reclamantii G. A. si G. G. au solicitat in contradictoriu cu Comisia Locala de aplicare a Legii Fondului Funciar a comunei X, Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani, chematii in garantie Ministerul Administratiei si Internelor Bucuresti, Institutia Prefectului Judetului Botosani, Statul Roman prin Ministerul Finantelor - Directia Finantelor Publice Botosani, B. E., T. V., P. G., C. E. sa se dispuna in favoarea reclamantilor emiterea titlurilor de proprietate pentru suprafata de
1,5 ha teren pentru care a fost eliberata adeverinta de proprietate nr. XXXX din xx.xx.xxxx, urmare a HCJ nr. 348/28.07.2000, obligarea paratelor la punerea in posesie cu o suprafata de teren de 1,5 ha teren reconstituit in proprietate prin titlul nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, obligarea paratelor la punerea in posesie cu suprafata de 6 ha teren inscrisa in titlul de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, obligarea paratilor la plata sumei de 8100 lei cu titlu de daune, constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx emis pe numele C. E., a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, emis pe numele T. V., a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis pe numele B. E. ca si anularea contractului de vanzare -cumparare autentificat sub nr. XXXX din xx.xx.xxxx de catre BNP A C. A - S. A., si inscrierea in pe titlul de proprietate nr. XXXXX/2002 a numelui corect, G. I. G. L..
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca autoarea G. G. L. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata avuta in proprietate de 7,5 ha teren pentru care i s-a eliberat titlul de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx si XXXXX/xx.xx.xxxx, titluri care cuprind alte amplasamente decat cele detinute de autoare, ca desi au efectuat nenumarate demersuri pentru punerea in posesie cu aceste terenuri Comisia Locala nu a dat curs acestor solicitari asa incat sunt prejudiciati de beneficiul culturilor pe care le-ar fi putut obtine prin valorificarea acestor suprafete de teren.
Au mai invocat reclamantii ca vechile amplasamente sunt incluse in titlurile de proprietate emise pe numele C. E., B. E., T. V.,persoane care nu au stapanit niciodata aceste terenuri, mai mult titlurile petentilor nr. XXXXX/2000 cuprind amplasamente care nu pot fi identificate in teren.
De asemenea, au aratat ca datorita faptului ca nu au fost pusi in posesie au fost in imposibilitatea de a stapani si a lucra aceste terenuri fiind prejudiciati prin lipsa de folosinta si beneficiul nerealizat.
In dovedirea actiunii reclamantii au depus la dosar inscrisuri, au solicitat audierea martorilor L. I., B. D. cat si efectuarea unor expertize tehnice.
Comisia Locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X a depus intampinare la dosar prin care a invocat exceptia autoritarii de lucru judecat data de sentinta civila nr. XXXX/xx.xx.xxxx si pronuntata in dosarul nr. XXXX/193/2006 prin care s-a respins ca nefondata cererea reclamantilor de modificare a titlurilor de proprietate.
A aratat ca potrivit hotararii comisiei judetene pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor cu nr. XX/xx.xx.xxxx, tabelul anexa nr. 2 a, pozitia 142 a satului Y, comuna X, a fost inscrisa G. M. G. cu suprafata de 8 ha - tabelul anexa intocmit in conformitate cu prevederile H.G. nr. 131/1991.
Au mai sustinut ca aceasta hotarare a fost modificata prin hotararea nr. XXX/xx.xx.xxxx in sensul de a se diminua suprafata inscrisa in anexa nr. 20 a Y, pozitia 140, proprietar G. M. G. L. de la 8 ha la 6 ha deoarece diferenta a fost validata pe anexa nr. 19, iar la Legea nr. 1/2000 a fost validata suprafata de peste 10 ha si au mai aratat ca s-a intocmit titlul de proprietate nr. XXXXX pentru suprafata de 6,00 ha care se gaseste in prezent la comisia locala de fond funciar X.
A aratat in continuare ca in tabelul anexa nr. 19, a fost validata G. G. L. cu suprafata de 4 ha, pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. XXXXX, suprafata care a fost instrainata cu Contractul de vanzare -cumparare nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
De asemenea, a evocat faptul ca prin hotararea comisiei judetene nr. 348/28.07.2000 in tabelul anexa nr. 28 pozitia 7 a fost validata G. G. L. cu suprafata totala de 1,50 ha, hotarare ce a fost modificata prin hotararea nr. XXX/xx.xx.xxxx, emitandu-se titlul de proprietate nr. XXXXX care se regaseste si in prezent la comisia locala de fond funciar X si ca la propunerea comisiei comunale cu adresa nr. XXX/xx.xx.xxxx s-a emis ultima hotarare a comisiei judetene nr. 307 din 13.05.2005, privind pe G. G. L., comisia comunala facandu-le cunoscut reclamantilor prin adresa nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
A precizat ca nu sunt de acord cu solicitarile petentilor de la punctele 1 si 2 din cerere, iar referitor la punctul 3 a aratat comisia comunala ca a stabilit amplasamentele si a intocmit fisa anterioara titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx pe numele mamei petentilor in conformitate cu prev. de art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 pana la data propunerii de emitere a titlului de proprietate.
Referitor la punctele 4 si 5 din cerere a aratat ca pretentiile petentilor nu se justifica, acestia neinteresandu-se de teren in timp si solicitand printr-o actiune la instanta modificarea titlului de proprietate, cererea fiind respinsa prin sentinta civila nr. XXXX din xx.xx.xxxx intrucat petentii nu s-au interesat de terenul inscris in titlurile de proprietate ale mamei lor, ramanand in pasivitate, atat la momentul stabilirii amplasamentelor de catre comisia comunala, cat si la punerea in posesie.
Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani, prin intampinarea depusa la dosar a aratat ca potrivit atributiilor ce le au comisiile comunale, orasenesti si municipale, primesc si analizeaza cererile depuse in conformitate cu prevederile legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, intocmesc situatii definitorii potrivit competentelor ce le revin privind persoanele fizice si juridice indreptatite sa li se atribuie teren, cu suprafata si amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare si parcelare intocmit, pune in posesie prin delimitare in teren persoanele indreptatite sa primeasca terenul, completeaza fisele de punere in posesie a acestora, dupa validarea de catre comisia judeteana,
a propunerilor, si le inmaneaza titlurile de proprietate asa incat Comisia Judeteana nu are atributii stabilite in acest sens, acestea eliberand doar titlul de proprietate in baza documentatiilor transmise de Comisiei Locala X.
Ministerul Administratiei si Internelor in calitate de chemata in garantie a depus intampinare la dosar prin care a aratat ca cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamanti este inadmisibila considerand ca aceasta trebuie analizata atat prin prisma dispozitiilor legale avute in vedere la formularea ei cat si a celor invocate de reclamanta in sustinerea cererii. Asadar, chemarea in garantie ca instituie de drept procesual se intemeiaza, conform prevederilor art. 60 alin. 1 din C.pr.civ. pe existenta unei obligatii de garantie sau despagubire pe care un tert o are fata de partea care a formulat cererea de chemare in garantie, prin intermediul careia se urmareste realizarea unei astfel de obligatii in cadrul procesului in care cel garantat este amenintat in dreptul sau de catre o alta persoana.
in mod concret, partea care are la dispozitie o actiune in regres impotriva unui tert, poate solicita introducerea acestuia in litigiu, pe calea procesuala a chemarii in garantie, spre a fi despagubita in ipoteza in care va cadea in pretentii.
S-a mai aratat in continuare ca aplicabilitatea acestei forme de interventie priveste drepturile garantate legal (in urma vanzarii, schimbului, cesiunii de creanta, mandat, partaj succesoral) sau conventional (ca urmare a contractelor incheiate de parti) sau se regaseste atunci cand partea care ar cadea in pretentii ar putea sa se indrepte impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri (raspunderea comitentului pentru fapta prepusului) si ca desi reclamantii au pus in discutie eventuale drepturi garantate legal sau conventional, exista posibilitatea ca reclamantii sa fi avut in vedere situatia in care partea care ar cadea in pretentii ar putea sa se indrepte impotriva altei persoane, respectiv raspunderea comitentului pentru fapta prepusului.
Cu toate acestea Ministerul Administratiei si Internelor nu ar putea avea calitatea de comitent pentru prepusii comisia locala si comisia judeteana, parate cauza dedusa judecatii, dat fiind dispozitiile art. 60 si urm. din C.pr.civ.
S-a motivat in continuare ca in cazul in care cel care formuleaza cererea de chemare in garantie a unui tert este reclamantul, respingerea actiunii ar determina admiterea cererii de chemare in garantie insa, in cazul de fata, apreciindu-se, in opinia reclamantilor, ca Ministerul Administratiei si Internelor, in calitate de comitent, ar avea atributii in ce priveste solutionarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, la fel ca si paratele comisia locala si comisia judeteana, nu poate fi pus la indoiala faptul ca institutia ca atare ar putea fi ar putea fi chemata in garantie, eventual, doar de catre parate altfel ajungandu-se in situatia in care reclamantii carora li s-a respins actiunea, sa fie despagubiti de cel pe care 1-a chemat in garantie, comitent pentru prepusul sau, ceea ce este inadmisibil.
In acest context s-a mentionat ca potrivit Legii nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, comisiile comunale, orasenesti sau municipale sunt autoritati publice cu activitate administrativa si functioneaza sub indrumarea unei comisii judetene, aceasta din urma fiind competenta sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale si mai mult decat atat, potrivit art. 2 alin. 5 din H.G. nr. 890/2005, pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de - proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, comisiile locale functioneaza sub indrumarea si controlul comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.
In ceea ce priveste comisiile de fond funciar s-a subliniat faptul ca raporturile de drept administrativ se formeaza, in mare parte, intre subiectele care apartin sistemului administratiei publice in cadrul acestui sistem, alaturi de raporturile de subordonare, doctrina recunoscand existenta raporturilor juridice de colaborare si participare in cadrul celor din urma, dat fiind ca titularii diferitelor competente participa la realizarea unor sarcini ale administratiei publice, participarea facandu-se in temeiul legii, de pe pozitii de egalitate.
S-a evocat in continuare ca componenta comisiei de fond funciar, respectiv atributiile acesteia sunt prevazute la art. 4 alin. 1 si art. 6 din H.G. nr. 890/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, iar participantii, reprezentanti din diverse organe ale administratiei publice, colaboreaza la realizarea competentelor unui organ diferit de cel pe care il reprezinta.
Fata de toate cele expuse s-a apreciat ca in situatia de fata nu poate fi vorba de existenta unei obligatii de garantie sau despagubire pe care un tert Ministerul Administratiei si Internelor ar avea-o fata de partile care au formulat cererea de chemare in garantie, respectiv reclamantii G. A. si G. G. solicitandu-se respingerea cererii ca inadmisibila.
De asemenea, in situatia in care instanta de judecata va inlatura exceptia de inadmisibilitate a cererii de chemare in garantie a solicitat a se avea in vedere faptul ca obiectul actiunii formulate de catre reclamanti este reprezentat de solicitarea acestora privind reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la imobilul mentionat de acestia in cererea de chemare in judecata, iar potrivit art. 6 lit. f) din Anexa nr. 1 - Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, emiterea titlurilor de proprietate este una dintre atributiile stabilite in mod expres in sarcina comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
In concluzie, s-a apreciat de catre chemata in garantie ca intr-un litigiu de genul celui pus in discutie, calitate procesuala pasiva nu poate avea decat persoana juridica care trebuie sa emita actul respectiv, comisia constituita la nivelul, judetului pe teritoriul caruia se afla imobilul in discutie, iar mai mult decat atat a solicitat a se observa ca, in considerarea prevederilor legale enuntate, la momentul emiterii titlului de proprietate, intre reclamanti si Ministerul Administratiei si Internelor nu s-ar fi putut naste vreun raport juridic de drept administrativ.
A aratat de asemenea ca, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, "in scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate, in fiecare comuna, oras sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusa de primar".
A mai mentionat ca, potrivit art. XX Xlin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, "comisia judeteana si cea locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, cand este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de catre unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat" si a invocat si dispozitiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora "institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu" si ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 340/2004, "activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, si din alte surse legal constituite".
S-a evocat in continuare ca potrivit tabelului cuprinzand unitatile din finantarea directa a ordonatorului principal de credite efectuata prin Directia Generala Financiara, ai caror sefi au calitatea de ordonatori tertiari de " credite din Anexa nr. 2 la Ordinul M.A.I. nr. S/205/21.09.2011 privind imputernicirea ordonatorilor de credite din unitatile M.A.I., prefectul are calitatea de ordonator tertiar de credite.
Prin urmare, in ceea ce priveste raportul dintre Ministerul Administratiei si Internelor si prefecti, s-a subliniat faptul ca, potrivit prevederilor constitutionale, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, iar in acest context, exercitarea de catre M.A.I. a unor atributii in legatura cu activitatea prefectului vizeaza strict aspecte de natura organizatorica.
in context, raportat la cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost aceasta formulata, s-a considerat ca nu se justifica chemarea in judecata a Ministerului Administratiei si Internelor.
De asemenea, in considerarea aspectelor prezentate s-a aratat ca este evident ca desi potrivit art. 4 din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, "Cheltuielile necesare pentru tiparirea titlurilor de proprietate se asigura de la bugetul de stat, prin grija Ministerului Administratiei si Internelor", institutia nu are atributii.
In concluzie, s-a considerat ca finantarea institutiei prefectului prin bugetul M.A.I., nu justifica o eventuala calitate procesuala pasiva a institutiei, altfel s-ar putea retine in mod eronat ca M.A.J. are obligatia de a sta in judecata in toate litigiile in care sunt implicate autoritatile publice subordonate pentru simplul motiv ca, fata de acestea, are rolul de ordonator principal de credite.
Institutia Prefectului Judetului Botosani prin intampinare a aratat ca functioneaza diferit de Comisia Judeteana Botosani pentru stabilirea dreptului de proprietate privata, iar aceasta din urma nu face parte din structura organizatoare a institutiei Prefectului si nici nu este subordonata acesteia, ci este o comisie cu caracter administrativ jurisdictional, nu are personalitate juridica, nu are patrimoniu si buget propriu.
A arata ca institutia prefectului, potrivit art.2 alin.l din Legea nr.340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, se organizeaza si functioneaza sub conducerea prefectului iar, potrivit alin.2 din acelasi articol, institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu, potrivit alin.3 prefectul este ordonator tertiar de credite, iar potrivit alin.4 din acelasi articol, structura organizatorica si modul de functionare ale institutiei prefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului (H.G. nr.46Q720Q6 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul si institutia prefectului).
A considera ca, in mod eronat reclamantul a invocat Legea nr. 340/2004 si de aceea solicita ca instanta de fond sa retina ca respectivele comisii de fond funciar functioneaza in subordinea Prefectului, atat timp cat dispozitiile Legii 340/2004, cat si HG 890/2005, Legiil8/1991 stabilesc exact, in concret, atributiile Comisiilor pe de o parte si ale Prefectului, pe de alta parte.
Astfel s-a aratat ca in componenta Comisiei Judetene intra reprezentanti ai mai multor institutii cum ar fi Agentia Domeniilor Statului, Directia Silvica, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc.(art4 din HG.890/2005) si ca atributiile celor doua comisii de fond funciar sunt clar prevazute in lege, si tocmai de aceea punerea in posesie nu poate fi realizata de catre chemata in garantie solicitandu-se respingerea cererii ca neavand suport legal.
Parata B. E. prin memoriul depus la dosar arata ca a vandut numitului P. G. o suprafata de 785 mp si ca nu a stapanit niciodata pe amplasamentul dat aceasta suprafata de teren.
Paratul P. G. a aratat ca a cumparat o suprafata de 785 mp teren de la numita B. E. suprafata de teren ce a r fi trebuit sa fie amplasata in pc XX si nu in pc XX/XX , ca aceasta din urma parcela cadastrala este fostul amplasament al reclamantului G., ca nu a stapanit niciodata teren in acest amplasament si ca solicita modificarea titlului de proprietate in sensul trecerii corecte a pc de XX in loc de XX/XX .
A mai aratat paratul ca nu este de acord cu anularea contractului de vanzare - cumparare din acest motiv pentru ca ulterior modificarii titlului de proprietate se va adresa notariatului public in vederea emiterii unei incheieri cu privire la aceasta modificare.
Paratul T. V. a aratat ca acest teren inscris in titlul sau de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx in suprafata de 2000 mp, pc XX/XX nu 1-a detinut niciodata, si ca cedeaza acest teren cu posibilitatea atribuirii acestei suprafete in alt amplasament.
Parata C. E. a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca fiind neintemeiata, aratand ca a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafetei de 3,5 ha teren primit ca zestre la casatoria sa, iar Comisia Locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X , judetul Botosani a emis adeverinta de proprietate nr. XXX din xx.xx.xxxx ulterior eliberandu-se titlul de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx.
A invederat parata ca nu cunoaste contextul in care apare in evidentele OCPI cu doua fise tehnice diferite, in care figureaza cu teren o data in pc XXX/XX - 1,99 ha si o data in pc XX/X - 1,51 ha si ulterior in pc XX/XX - 3,5 ha cata vreme i-a fost eliberata adeverinta nr. XXXX/xx.xx.xxxx de catre Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 3,5 ha intr-un singur lot.
A mai aratat parata ca autoarei reclamantilor i s-a eliberat titlul de proprietate si ca sustinerea ca unele parcele ar fi gresit inscrise in aceste titluri de proprietate sunt speculatii care nu obliga instanta de a le modifica cat timp in titlul reclamantilor figureaza suprafata constituita sau reconstituita.
A mai mentionat ca la termenul de judecata din data de xx.xx.xxxx prin adresa nr. XXX/xx.xx.xxxx Comisia locala X a facut referire la faptul ca mama reclamantilor G. G. L. nu a solicitat conform art. 37 din legea nr. 18/1991 sa devina actionara si nu a dat terenul in administrarea SC X SA Catamarasti, in acest sens legea prevazand ca la atribuirea si punerea in posesie cu terenuri au prioritate cei care au detinut actiuni la acea societate.
Ori, in speta, parata considera ca nu sunt indeplinite cele doua conditii, chiar reclamantii recunoscand ca n-au avut niciodata in posesie terenul chiar daca defunctei lor mame i s-a eliberat adeverinta de proprietate.
In concluzie, parata a aratat ca reclamantilor li s-au atribuit terenuri pe alte amplasamente deoarece autoarea nu a solicitat actiuni, iar titlurile de proprietate a persoanelor parate in cauza pentru care se cere constatarea nulitatii absolute s-au emis cu respectarea procedurii juridico - administrative, terenurile fiind atribuite legal.
Judecatoria Botosani prin S.C. nr. XXXX a. admis actiunea reclamantilor si a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis pe numele T. D. V. de catre Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani in sensul radierii suprafetei de 2000 mp teren situata in sola 5, pc XX/XX obligand Comisia locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X sa procedeze la punerea in posesie a numitului T. V. cu terenul in suprafata de 2000 mp in amplasamentul aflat la dispozitia comisiei.
A constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani pe numele B. C. E. in sensul radierii din acest titlu a suprafetei de 785 mp situata in pc XX/XX sola 5 si inscrierea acesteia in pc XX sola 4 conform raportului de expertiza intocmit de expert C. M. (f. 372 dosar).
A constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata Botosani pe numele C. I. E. in sensul radierii din acest titlu a suprafetei de 2,5 ha teren identificat de expert C. M. in schita anexa a suplimentului la raportul de expertiza (f. 61 dosar) voi II pc - XX/XX si a obligat Comisia Locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X sa procedeze la punerea in posesie a numitei C. E. cu suprafata de 2,5 ha teren pe un amplasament aflat la dispozitia comisiei.
A constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani pe numele G. M. G. - L. si a obligat Comisia Locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X sa procedeze la punerea in posesie a reclamantilor pe vechile amplasamente, sa inainteze Comisiei Judetene documentatia in vederea emiterii unui nou titlu de proprietate care sa cuprinda urmatoarele suprafete de teren: suprafata de 9391 mp situata in pc XX X, identificata in schita anexa nr. 3 ( refacuta) ( f.61 dosar) voi II, suprafata de 3515 mp teren situata in pc XX X, schita anexa nr. 3, suprafata de 2094 mp teren situata in pc XX X, aceeasi schita anexa nr. 3 (f.61 dosar) voi. II, suprafata de 2 ha teren identificata de acelasi expert C. M. in schita anexa nr. 2 ( refacuta), f. 62 dosar voi II, respectiv suprafata de 4935 mp situata in pc XX X, suprafata de 12808 mp situata in pc XX X, suprafata de 2257mp situata in pc XX Xsi suprafata de 2,5 ha teren identificata de expert C. M. in schita anexa nr.3 (refacuta) (f.61 dosar), situata in pc A -XX/XX.
A respins cererea cu privire la punerea in posesie a reclamantilor cu suprafata de 1,5 ha teren situata in pc XXX/X/X/X delimitata in anexa nr. 4 a suplimentului raportului de expertiza C. M. conform titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx ca fiind ramasa fara obiect.
A obligat Comisia Locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X sa plateasca reclamantilor suma de 8880 lei cu titlu de daune.
A respins cererea privind anularea contractului de vanzare - cumparare nr. XXXX din xx.xx.xxxx autentificat de BNP Asociatia C. A. S. A..
A respins exceptia autoritatii de lucru judecat, exceptia lipsei calitatii de reprezentant, cererile de chemare in garantie si cererea referitoare la corectarea numelui trecut pe titlul de proprietate nr. XXXXX/2000.
In motivele solutiei adoptate a retinut instanta de fond, in ceea ce priveste exceptia autoritatii de lucru judecat fata de S.C. nr. XXXX/xx.xx.xxxx formulata in dosar nr. XXXX/193/2003al Judecatoriei Botosani ca din lecturarea celor doua actiuni aflate in dosar nu rezulta nici identitatea de obiect si nici de cauza juridica, in prima solicitandu-se modificarea titlurilor de proprietate in sensul includerii vechilor amplasamente ale reclamantilor si nu verificarea legalitatii titlurilor deja emise tertilor pe amplasamentele acestora.
Nici cea de-a treia conditie, in sensul ca judecata sa aiba loc intre aceleasi parti nu este data, judecata in prezenta cauza purtandu-se si fata de alte persoane care in respectivul dosar nu au fost parti in proces si fata de care urmeaza sa se analizeze in prezent legalitatea emiterii titlurilor acestora, motiv pentru care instanta apreciaza ca art. III alin. 2 indice 2 din Legea nr. 169/1997 putea fi verificat in actiunea anterioara, doar daca judecata se purta si cu acesti titulari ai dreptului de proprietate.
De altfel, s-a aratat in continuare de instanta ca in considerentele S.C. nr. XXXX/2006 se retine ca reclamantii nu au cerut sa se verifice conditiile emiterii titlurilor altor persoane asupra terenului ce a apartinut parintilor pentru a se putea verifica corectitudinea aplicarii art. 37 din Legea nr. 18/1991, aceasta cerere tacand obiectul prezentei judecati.
Cat priveste lipsa calitatii de reprezentant al aparatorului ales, B. D., instanta a respins-o, acesta facand dovada calitatii prin contractul de asistenta juridica incheiat intre parti si depus la dosar.
in ceea ce priveste fondul cauzei instanta a retinut ca reclamantii au solicitat in contradictoriu cu Comisia Locala de aplicare a Legii Fondului Funciar a comunei X, Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani, chematii in garantie Ministerul Administratiei si Terenurilor Bucuresti, Institutia Prefectului Judetului Botosani, Statul Roman prin Ministerul - Directia Finantelor Publice Botosani, B. E., Tarnauca V., P. G., C. E. constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis pe numele C. E. in limita suprafetei de 2,5 ha teren ce constituie vechiul amplasament al autorului reclamantilor, cerere pe care instanta a considerat-o considera intemeiata, apreciind ca acesta nu poate fi considerat un titlu de proprietate legal emis cata vreme fostului proprietar i se reconstituise dreptul de proprietate asupra suprafetei de 6 ha teren inca din anul 1992 emitandu-se in acest sens adeverinta de proprietate nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
Deci, a apreciat instanta de fond ca la momentul eliberarii adeverintei sus amintite terenul era liber juridic fiind obligatia Comisiei Locale de aplicare a Legii fondului funciar in continuare de a proceda la punerea in posesie a reclamantilor si mai mult decat atat, autorii intimatilor C. E., F. A. I. nu au avut niciodata teren in proprietate in amplasamentul reconstituit respectiv pc XX/XX, ci asa cum rezulta din registrul parcelelor, acestia au detinut teren in tarlaua A XXX, pc XXX /X, si XX/X , cum de altfel a fost emisa initial de catre Comisia Locala X fisa tehnica nr. XX lui C. E. care continea si toate semnaturile membrilor Comisiei de fond funciar, ulterior fiind emisa o alta fisa cu alte amplasamente in care nici nu mai exista semnaturile membrilor Comisiei.
Astfel s-a evocat in continuare, faptul ca amplasamentul reconstituit intimatei si solicitat de petenti este vechiul amplasament al autoarei , este confirmat si de declaratia martorului B. D. care arata ca a cunoscut foarte bine amplasamentele autorilor petentilor facand parte din Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 si ca reconstituirea initiala s-a facut mamei reclamantilor pe vechiul amplasament, ulterior acesta fiind schimbat.
Aceleasi aspecte sunt confirmate si de catre numitul L. I. care a aratat ca terenurile pe care le-a avut in proprietate parintii reclamantilor sunt terenuri de o calitate foarte buna si ca acestia au tot efectuat nenumarate demersuri la Comisia de aplicare a fondului funciar pentru restituirea acestor proprietati dar fara nici un rezultat.
S-a aratat in considerente in continuare ca la momentul emiterii titlului de proprietate intimatei C. E. nu exista un proces verbal de punere in posesie iar in cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a numitei C. E., aceasta a solicitat, ca cele 3,5 ha teren sa fie acordate la un loc cu rudele sale, ing. F. I., indicand denumirile locale ale amplasamentelor - "Valea Grajdului si Rur", pc XXX si 22, singura fisa tehnica semnata de membrii comisiei avand inscrise pc XXX/8 si XX/X , toate titlurile emise acestora la acelasi moment cu titlul de proprietate nr. XXXXX/1999 avand aceeasi locatie pc XXX/8, XX/X si titlul de proprietate nr. XXXXX emis pe numele F. I. tatal intimatei cuprinzand acest amplasamentul din pc XXX/9, 22/9 si avand ca vecinatati suprafetele de teren cuprinse in titlul de proprietate nr. XXXXX/1999 C. E..
Alte ratiuni pentru care instanta a apreciat ca fiind nelegal titlul emis intimatei au fost acelea ca, nu exista o hotarare a Comisiei Judetene de validare sau modificare a amplasamentului titlului de proprietate C. raportat la parcela inscrisa initial in fisa tehnica, o documentatie legala prev. de art. 9, art. 27 din legea 18/1991pentru pc XX/XX, procesul verbal de punere in posesie inaintat de OCPI din xx.xx.xxxx neavand semnatura vreunui reprezentat ADS, si fiind emis in alt loc parcelar. Si, desi stampilat conform cu originalul la
xx.xx.xxxx indica in titlul de proprietate nr. XXXXX/1999 alte amplasamente, respectiv pc XXX, pc XX. De asemenea s-a mai aratat in considerente ca nu exista un contract de validare al numitei C. E.; nu exista documentatie, in legatura cu terenul solicitat si inscris in titlul de proprietate nr. XXXXX/1999, intocmita conform art. 9 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 si art. 40 din Legea 18/1991; cererea comisiei Judetene adresata ADS-ului de transmitere a acestui teren catre Comisia Locala X si un protocol aferent intocmit de ADS, Comisia Locala X prin procesul verbal incheiat la xx.xx.xxxx acceptand modificarea titlului de proprietate al intimatei si acordarea acesteia teren in pc A XXX, A XXX, in lipsa acestor documente.
S-a aratat de judecatorul fondului ca a avut in vedere mai ales faptul ca prin precizarile depuse la dosar ( f. 281ds), voi. II - Comisia Locala de fond funciar X a aratat ca are teren disponibil din punct de vedere juridic in raza sa de competenta teritoriala asa incat nu a fost necesar a se solicita teren la localitatile invecinate, motiv pentru care a apreciat ca nu exista nici o logica privind atribuirea vechilor amplasamente ale autorilor petentilor altor persoane si nu acestora, acest lucru fiind posibil doar in conditii extreme.
Mai mult, s-a retinut ca Comisia locala de aplicare a Legii fondului funciar X a aratat, in ceea ce priveste titlul de proprietate nr. XXXXX emis pe numele C. E., ca detine teren din punct de vedere juridic in trup compact.
Cat priveste celelalte titluri emise pe numele T. V., B. E., s-a aratat in considerente ca si acestea au fost nelegal emise intrucat cuprind suprafete din vechiul amplasament al autoarei G. L., acestia nu au intrat in stapanirea acestor amplasamente niciodata, nu le detin, aratand ca stapanesc teren pe vechile lor amplasamente si fiind de acord ca solicitarea petentilor este indreptatita intrucat reprezinta terenul mostenit de la parintii lor si reconstituit pe numele acestora din urma, recunoscand ca reclamantii au efectuat nenumarate demersuri din anul 1991 si pana in prezent la Comisia locala de aplicare a Legii fondului funciar incercand sa intre in posesia dreptului lorde proprietate.
In speta s-a concluzionat de catre prima instanta ca s-a refuzat reclamantilor atribuirea vechilor amplasamente in timp ce au fost atribuite altor persoane care nu erau indreptatite, reconstituirea proprietatii fiind solicitata inca din anul 1991, reclamantii obtinand adeverinta nr. XXXX/xx.xx.xxxx, legea 18/1991 statuand principiul reconstituirii vechiului amplasament liber la momentul formularii cererilor.
In ceea ce priveste amplasamentele, instanta a retinut ca din probatoriul administrat in cauza, respectiv, expertiza de specialitate intocmita a rezultat faptul ca titlul de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx s-a emis tara a exista o punere in posesie si nu in ultimul rand ca suprafetele inscrise in acest titlu nu pot fi identificate in teren.
Astfel, a aratat expertul ca in fapt in aceasta sola la inscrierea titlurilor de la OCPI in format electronic nu a fost acceptat decat un singur titlu cu acelasi per, ori in aceasta sola au fost eliberate mai multe titluri cu aceleasi per, suprafetele din titlurile neinregistrate astfel ramanand in rezerva comisiei locale, terenul fiind stapanit de proprietari pana la rezolvarea situatiei creata.
A mai concluzionat expertul ca din aceasta rezerva fictiva, se elibereaza titlul in cauza suprapus pe terenul proprietarilor ce nu-su pot inregistra titlurile la OCPI, acesta fiind de fapt motivul pentru care terenul reclamantilor nu poate fi identificat.
A mai aratat instanta in considerente ca a tinut cont in adoptarea solutiei si de dips. art. 10 alin. 1 din HG nr. 890/2005 potrivit caruia, in situatiile in care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibila, fostului proprietar sau mostenitorilor acestuia li se va oferi un alt amplasament situat in aceeasi localitate sau intr-o localitate invecinata si totodata potrivit art. 10 alin.4 din acelasi act normativ, care reglementeaza situatia in care "nu mai exista teren in rezerva comisiei de fond funciar" apreciind ca aceste dispozitii nu sunt incidente in cauza tocmai pentru considerentele aratate.
Ori, din economia acestor dispozitii legale se impune faptul ca compensarea era conditionata de neformularea cererilor de reconstituire la momentul existentei libere a fostelor amplasamente, ceea ce nu a fost cazul in speta.
S-a aratat si faptul ca desi stabilirea amplasamentelor este atributul comisiei locale de fond funciar, ea poate fi cenzurata de instanta de judecata tocmai pentru a evita adoptarea unor masuri abuzive din partea comisiei locale, prejudiciabile pentru titularul reconstituirii, instanta efectuand astfel verificarile necesare, expertii in cauza facand compararea suprafetelor cerute pe vechiul amplasament cu cele atribuite, aspecte dovedite si prin audierea martorilor, in speta constatandu-se ca terenul oferit nu corespunde calitativ.
Cererea de punere in posesie cu suprafata de 1,5 ha teren inscrisa in titlul de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx in pc XXX/X/X/X a fost respinsa ca fiind ramas tara obiect, intrucat reclamantii au confirmat ca aceasta operatiune a fost indeplinita de catre comisia de fond funciar.
in ceea ce priveste prejudiciul, acesta a fost considerat dovedit prin fapta paratei debitoare de intocmire a unei documentatii gresite de punere in posesie si eliberarea titlului de proprietate fara corespondent in realitate, in temeiul careia s-a intocmit un T.P. nr. XXXXX/2002 fapt ce face incidente prev. Art.998,999 Cod civil, aspecte ce au fost confirmate de raportul de expertiza intocmit in cauza si declaratiile martorului L. I., (f.216 dosar).
In ceea ce priveste cuantificarea prejudiciului, s-a retinut ca prin raportul de expertiza de specialitate efectuat in cauza de expert G. (f.99 dosar) acesta este in valoare de 8880 lei.
Cat priveste cererea de anulare a contractului de vanzare cumparare nr. XXXX din xx.xx.xxxx autentificat de BNP Asociatia C. A., S. A., instanta a respins-o intrucat nu au fost indeplinite motivele de nulitate, cumparatorul fiind de buna credinta, astfel ca, in urma modificarii titlului de propiietate nr. XXXXX/1995 privind parcela cadastrala in care este situata suprafata de 785 mp supusa vanzarii, contractul poate fi indreptat pe cale administrativa, de altfel nici paratul P. G. nefiind de acord cu anularea contractului de vanzare - cumparare.
Instanta a respins cererea de chemare in garantie a Ministerului Administratiei si Internelor Bucuresti intrucat potrivit LI 8/91 comisiile comunale, orasenesti si municipale sunt autoritati publice cu activitate administrativa si functioneaza sub indrumarea comisiei judetene , aceasta din urma fiind competenta sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locala, retinand si ca potrivit disp. art. 6 lit. f din Anexa nr. 1 la Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a modelului si modului de atribuire a titlului de proprietate precum si punerea in posesie a proprietarilor aprobat prin HG nr. 8901/2005 emiterea titlurilor de proprietate se face de catre Comisia Judeteana apreciind ca prin urmare calitatea procesuala pasiva in acest litigiu nu poate acea decat persoana juridica care a emis actul, comisia judeteana.
A evocat instanta de fond in considerente si disp. art. 12 alini din Legea fondului funciar care statueaza ca "in scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate, in fiecare comuna, oras sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusa de primar " si a aratat ca potrivit alin. 2 al aceluiasi articol " comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor functiona sub indrumarea unei comisii judetene, numita prin ordinul prefectului si condusa de acesta."
De asemenea, instanta a luat in considerare si disp. dispozitiile art. XX Xlin.2 din Legea nr. 18/1991, potrivit caruia " comisia judeteana si cea locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, cand este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar"
Ori, a apreciat in continuare judecatorul fondului ca daca legiuitorul ar fi conceput sa asimileze aceste organe partilor din proces, asa cum drepturile si obligatiile partilor sunt reglementare prin codul de procedura civila, ar fi fost suficient sa arate ca ele participa la proces in conditiile stabilite de codul de procedura civila, fara a folosi sintagma " prin derogare"sintagma ce conduce la ideea ca aceste comisii participa la procesul civil ca organe stabilite sa aplice si totodata, sa vegheze la aplicarea prevederilor legii cu un statut de oficialitate.
Apoi, in ceea ce priveste raportul dintre Ministerul Afacerilor si Internelor si prefecti, s-a aratat ca prefectii sunt reprezentantii guvernului pe plan local, iar in acest context exercitarea de catre MAI a unor atributii in legatura cu activitatea prefectului vizeaza aspecte de natura - organizatorica, asa incat
instanta a apreciat ca Ministerul Afacerilor Interne si Institutia Prefectului in asemenea cadru procesual nu justifica calitate procesuala pasiva, cu atat mai mult nu au calitate de chemati in garantie cara sa raspunda alaturi de comisiile de aplicare a legii fondului funciar.
Instanta a respins si cererea vizand corectarea titlului de proprietate nr. XXXXXX/2000 in ceea ce priveste numele de G. G. L. gasind ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 591 pct. 1 din legea nr. 18/1991 potrivit carora " indreptarea erorilor materiale inscrise in titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectueaza de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara".
Cererea reclamantului privind cheltuielile de judecata a fost apreciata intemeiata in baza art. 53 pct. 3 din Legea nr. 18/1991 pentru suma de 4855,10 lei retinandu-se culpa Comisiei Locale de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X pentru nepunerea in posesie corespunzatoare si pentru solicitarea facuta catre Comisia Judeteana pentru emiterea unui titlu de proprietate in favoarea reclamantilor fara corespondent in realitate.
Impotriva sentintei C. E. a formulat recurs in termen legal criticand sentinta pentru nelegalifate si netemeinicie si solicitand admiterea recursului, casarea sentintei cu trimitere spre rejudecare ori modificarea sentintei de fond in sensul respingerii actiunii cu privire la anularea titlului de proprietate nr. XXXXX/1999 emis pe numele sau si plata cheltuielilor de judecata.
In motivele petitiei de recurs s-a aratat faptul ca desi instanta de fond a retinut ca la momentul reconstituirii dreptului de proprietate autorilor petentilor pentru 6 ha si eliberarea adeverintei de proprietate, terenul era liber juridic, aceasta afirmatie nu este reala deoarece sunt documente clare care atesta ca la acea data terenul apartinea IAS-ului Catamarasti Deal si fusese deja atribuit catre C. E. cu adeverinta nr. XXX/xx.xx.xxxx, aceasta din urma formuland cerere la 6 martie 1991, Comisia Locala neavand terenul la dispozitie.
S-a aratat in continuare faptul ca adeverinta recurentei de proprietate nr. XXX/xx.xx.xxxx a fost eliberata anterior adeverintei autorilor reclamantilor la fel ca si titlul de proprietate nr. XXXXX/03, terenul avandu-1 in p.c. XX/XX.
In ceea ce priveste procesul verbal de punere in posesie nr. XXXX/xx.xx.xxxx s-a aratat ca acesta a fost intocmit de catre O.J.C.G.L. si Agentia domeniului Statului , suprafata de 3,5 ha din extravilanul localitatii X avand-o in p.c. XX/XX de la data eliberarii adeverintei de proprietate si pana in prezent, iar faptul ca recurenta apare in evidentele OCPI Botosani cu doua fise tehnice diferite pe numele sau, nu este culpa acesteia si nu are ca efect nulitatea absoluta ci doar cea relativa a carui termen poate fi considerat implinit in anul 2001, la trei ani de la eliberarea titlului.
Chiar daca mama reclamantilor a avut teren in p.c. XX/XX anterior cooperativizarii, la aparitia Legii nr. 18/1991, acesteia nu i se putea reconstitui terenul pe vechiul amplasament si sa fie pusa in posesie pe vechiul amplasament
deoarece terenul era al I.A.S. Catamarasti, administrator S.C."X"S.A Catamarasti, care il atribuise deja lui C. E. in calitate de actionar.
S-a mai aratat in petitia de recurs de catre C. E. ca autorul reclamantilor G. G.-L., stiind ca vechiul sau teren se afla la IAS Catamarasti, putea sa solicite conform art.37 din Legea nr.18/1991 sa devina actionara, dandu-si terenul in administrarea S.C."X"S.A. Catamarasti (IAS) si ca neformuland o asemenea cerere a primit un teren in alt amplasament, dar aceasta nu inseamna ca a fost emis gresit titlul de proprietate.
S-a criticat si faptul ca instanta obligand Comisia Locala de fond funciar a Comunei X sa procedeze la punerea in posesie a reclamantilor pe vechile amplasamente a acordat mai mult decat s-a cerut, nefiind formulat un asemenea capat de cerere in petitul actiunii.
S-a aratat ca in cauza nu sunt date disp. art. III, pct. 1 lit.ii din L169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/91 care prevad ca sunt lovite de nulitate absoluta actele de reconstituire si constituire in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de catre acestia, in termen legal, libere la data solicitari^ in baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, intrucat nu sunt intrunite cele doua conditii:
- reclamantii nu a avut posesia terenului, iar adeverinta lor de proprietate este ulterioara adeverintei de proprietate a recurentei.
Dupa cum a afirmat reclamanta si comisia Locala X de aplicare a Legii 18/1991 a aratat ca la data solicitarii reconstituirii, terenul pe vechiul amplasament nu era liber, fiind in domeniul statului la X SA., astfel ca reclamantilor li s-au atribuit terenuri pe alte amplasamente, autoarea lor
nesolicitand actiuni.
?>
S-a mai aratat in petitia de recurs ca trebuie tinut cont de faptul ca principiul reconstituirii pe vechiul amplasament si-a gasit aplicarea expresa abia odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 1/2000, si ca potrivit art. 2 din acest act normativ, drepturile dobandite cu respectarea prevederilor Legii nr 18/1991, raman castigate, nu aduc atingere in nici un fel titlurilor si altor acte de proprietate eliberate cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr 18/1991, la data intocmirii lor, dispozitiile art II din Legea nr 169/1997 protejand dreptul castigat al autorului, asigurand astfel stabilitatea circuitului civil.
S-a aratat in continuare ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a reclamantilor nu are nimic in comun cu legalitatea titlurilor beneficiarilor, iar punerea in posesie a recurentei s-a facut prin procesul verbal nr. XXXX/xx.xx.xxxx de catre OJCGL si ADS, institutia ADS fiind infiintata prin OUG 198/10 decembrie 1999.
Prin urmare, s-a evocat faptul ca solicitarea comisiei judetene adresata ADS-ului de transmitere a acestui teren catre Comisia Locala X si protocolul aferent intocmit de ADS nu-si avea utilitatea deoarece nu putea sa existe o cerere a Comisiei Locale X catre o institutie care nu exista la data eliberarii TP nr XXXXXX/xx.xx.xxxx.
S-a mai aratat si faptul ca Comisia Locala X are dreptul exclusiv de a "declara" daca are teren disponibil si nu de a decide modificarea titlului de proprietate al recurentei cu atat mai putin a influenta o sentinta de nulitate a unui titlu de proprietate.
De asemenea, Primarul Comunei X a declarat recurs in termen legal, in motivele caruia s-a aratat ca nu exista nicio legatura intre pretentiile reclamantei si dispozitivul sentintei recurate, iar pentru exemplificare s-a aratat ca reclamantii au cerut modificarea titlului lor de proprietate si in final s-a dispus anularea actului.
S-a criticat neretinerea autoritatii de lucru judecat si faptul ca nu s-a tinut cont ca autoarea reclamantilor nu a exercitat toate mijloacele procedurale de natura administrativa pe care le-a avut la indemana pentru a-si valorifica drepturile respective fata de hotararile comisiei locale si judetene, hotarari pe care le-a acceptat si care au produs consecinte juridice ce nu pot fi cenzurate ulterior de catre instanta de judecata fara a se incalca principiul stabilitatii raporturilor juridice.
Si reclamantii au declarat recurs in termen legal solicitand sa se realizeze o modificare, completare in parte a sentintei in sensul de a se mentiona si tarlalele (si chiar denumirile locale din vechime ) in care sunt cuprinse p.c. cadastrale din cauza, in sensul:
- suprafata de 9391 mp situata in pc XXA, suprafata 3515mp, teren situat in pe XX X, suprafata de 2094mp situata in XX X, suprafata de 4935 mp, situata in pcXX X ("la Imas"), suprafata de 12808mp situata in pc XXA, suprafata de 2257 mp situata in pc XX Pd ("La Gradina") sa fie trecute toate in tarlaua (sola) T5.
- suprafata de 2,5 ha teren arabil situat in pc A- XX/XX ("Ia Iaz") sa fie trecute in tarlaua (sola)T3.
Au solicitat de asemenea, a se mentiona expres faptul ca raportul de expertiza topocadastrala intocmit in cauza face parte integranta din hotararea judecatoreasca, mai precis raportul de expertiza initial - depus la dosar la xx.xx.xxxx pentru termenul de judecata din xx.xx.xxxx(filele 102-104 voi. I dosar), in masura iu care nu contravine completarii raportului de expertiza topocadastrala de la filele 60-62 voi.II dosar, precum si continutul completarii raportului de expertiza topocadastrala de la filele 60-62 vol.II dosar.
Au pretins reclamantii a se mentiona expres de asemenea faptul ca planurile de incadrare in zona, parte a raportul de expertiza initial - filele 102-104 voi. I dosar, anexele 4, 5 la raport - filele 108,109 voi. I dosar, fac parte integranta din hotararea judecatoreasca, dar si a fi precizate vecinatatile in detaliu (N,S,E,V) parcelelor.
S-a criticat de retinerea ca fiind raspunzatoare pentru prejudiciul suferit de recurenti reprezentand folosinta de care au fost lipsiti pentru terenul in litigiu numai a Comisiei Locale de fond funciar X, desi cf. prevederilor exprese ale art. 12 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicata, art. 2 din H.G nr. 890/2005, art. 2 alin. 5 din Regulament, Comisia Judeteana are sub indrumare si control Comisiile locale de fond funciar.
S-a mai criticat si neretinerea calitatii de comitenti a MAI si Institutiei Prefectului pentru Comisiile de fond funciar care asigura realizarea atributiilor si responsabilitatilor stabilite potrivit L. 18/91, pe titluri fiind aplicata parafa Ministerului in cauza, ceea ce simbolizeaza o asumare a raspunderii, institutia prefectului avand atributii privind respectarea pe ansamblu la nivel judetean, a aplicarii legilor reparatorii de reconstituire a dreptului de proprietate privata.
In orice caz, in ipoteza in care s-ar respinge cererile de chemare in garantie ale Ministerului Afacerilor Interne si Institutiei Prefectului, a solicitat sa fie atrasa in mod direct raspunderea Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, cerere noua, inadmisibil a fi formulata pentru prima data in recurs.
Prin intampinare la recursul reclamantului (f. 38-40 ds. recurs) Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea recursului, in ce-1 priveste, evocand ca potrivit prevederilor art. 6 lit f Anexa 1 a Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, emiterea titlurilor de proprietate este una dintre atributiile stabilite in mod expres in sarcina comisiilor judetene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
In continuare s-au evocat mai multe dispozitii legale precum art. 12 alin.l din L. 18/91, al.2 al acestuia si partial art. XX Xl.2 din L. 18/91, art.2 alin.2 din L 340/2004, art.l alin.2 din OUG 96/2012 care, in opinia intimatei stabilesc ca in procesul de aplicare a L. 18/91 singurele organe care au atributii sunt comisiile locale si judetene, iar in ceea ce priveste raporturile dintre MAI si prefect, atributia MAI vizeaza nu fondul legii, ci doar aspecte organizatorice.
in plus s-a evocat faptul ca MAI nu poate avea calitatea de comitent pentru prepusii Comisia Locala si comisia Judeteana parate in cauza dedusa judecatii prin prisma desp. Art. 60 si urm Cod procedura civila intrucat in cazul in care ar avea aceste atributii s-ar ajunge in situatia ca reclamantii carora li s-a respins actiunea sa fie despagubiti de cel chemat in garantie, ceea ce desigur este inadmisibil cata vreme acesta nu poate fi chemat in garantie decat de parate.
Prin intampinarea la recursul formulat de C. E. (f.58-61 ds. recurs) reclamantii G. A. si G. G. au solicitat respingerea recursului, aratand ca nu este reala sustinerea ca terenul in litigiu fusese deja atribuit lui C. E. prin adeverinta nr. XXX/xx.xx.xxxx la momentul formularii cererii de reconstituire de catre reclamanti, intrucat inclusiv recurenta C. E. solicitat potrivit precizarilor depuse la dosar de Comisia Locala la xx.xx.xxxx ca cele 3,5 ha sa fie acordate la un loc cu rudele sale ing. F. I., indicand si denumirile locale al amplasamentelor "Valea Grajdului" si "Pur" (parcelele XXX si 22 in numerotarea cadastrala actuala).
In plus, se mai arata ca adeverinta nr. XXX/xx.xx.xxxx de asupra careia face trimitere cu insistenta recurenta, se refera doar la acordarea de actiuni la fostul IAS, si nu la teren in sine: intr-o aplicare normala a legii aceste actiuni ar fi trebuit sa corespunda terenului vechiului amplasament al autorilor recurentei, C. E., acela care a si fost solicitat de catre recurenta cu cererea nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
S-a mai aratat ca la data emiterii titlului de proprietate fictiv petentilor, nici intimata C. E. nu fusese pusa in posesie cu terenul de pe vechiul amplasament al familiei G., din p.c. XX/XX, adica in anul 2002, cand IAS-urile fusesera desfiintate, iar terenul trecut deja in administrarea ADS, liber juridic si apt de a fi preluat de catre comisiile de fond funciar,daca isi indeplineau intocmai atributiile legale.
S-a mai evocat si faptul ca pretinsa fisa tehnica de punere in posesie (Anexata doc. trimise de OCPI la dosar la xx.xx.xxxx - fila 109 voi. II dosar) este emisa abia la xx.xx.xxxx, vadit informa, intocmita in alb, nu exista semnatura vreunui reprezentant ADS, iar pretinsa semnatura a numitei C. E. este nereala, total diferita de cea din cererea de la Legea nr. 18/1991 - nr. XXXX/xx.xx.xxxx(anexata precizarilor depuse de Comisia Locala la xx.xx.xxxx).
Cat priveste temeiul legal pentru constatarea nulitatii absolute a T.P. C. I.E. s-a aratat ca acesta este art. III din L.169/97 alin. 4 lit.ii cu modificarile aduse prin L 247/2007, care se analizeaza in relatie cu data solicitarii reconstituirii dreptului de proprietate de catre autorul reclamantilor, dar si cand s-a pus in discutie efectiv reconstituirea, care a avut loc abia in anul 2002, cand s-a procedat la analiza si intocmirea actelor tehnice, topocadastrale, obligatorii dupa lege, de identificare si intocmire a titlului de proprietate.
S-a evocat si faptul ca principiul reconstituirii pe vechiul amplasament fost mereu un principiu care a fost avut in vedere de caracterul reparator al legilor fondului funciar si, in plus, titlul lui C. nu a fost unul legal pe amplasamentul ce nu i se cuvenea, mai ales ca nu i s-a modificat amplasamentul initial reconstituit.
In ceea ce priveste critica recurentei vizand aceea ca recurentilor reclamanti G. li s-a acordat mai mult decat au cerut deoarece titlul respectiv ar fi fost anulat si nu doar modificat prin sentinta de fond- cum a fost solicitarea din cererea introductiva, s-a aratat ca, nu a privit pe recurenta in mod direct ca sa justifice un interes in intelesul normelor procedurale pentru a invoca aceste elemente.
Recursurile declarate sunt nefondate, pentru cele ce vor arata in continuare:
I. In ceea ce priveste recursul paratei C. intemeiat in special pe faptul ca vechiul amplasament solicitat in anul 1991 nu era liber si nu ar fi putut fi
acordat intrucat se afla in administrarea fostului IAS Catamarasti unde ar fi putut fi reconstituit la cerere in actiuni si nu la dispozitia Comisiei Locale de fond funciar X pentru a dispune in legatura cu acest teren, Tribunalul Botosani va arata urmatoarele:
Si in situatia de reconstituire reglementata de art. 37 al.2 din Legea 18/1991 primeaza principiul reconstituirii vechiului amplasament, acest fapt decurgand atat din procedura propriu zisa cat si din conditionarea recunoasterii calitatii de actionar de existenta vechiului amplasament in patrimoniu societatii agricole sau comerciale.
In ceea ce priveste procedura de urmat si in acest caz cererea de reconstituire se depune la primaria in a carei raza teritoriala se afla unitatea agricola care are in administrare terenul solicitat si care stabileste societatile comerciale ce trebuie sa recunoasca petitionarilor calitatea de actionar, daca terenul solicitat se afla in patrimoniul lor.
Astfel, comisia locala de aplicare a Legii 18/1991 care primeste cererea are obligatia de a clarifica daca este o solicitare de reconstituire in temeiul art. 9 din Legea 18/1991, cand terenul se afla pe raza sa administrativa sau este o cerere care are ca temei juridic prevederile art. 37 din lege in conditiile in care suprafata solicitata se afla in patrimoniul unei societati agricole sau comerciale si s-o trimita persoanei care are in administrare terenul pentru a primi decizie de actionar, lucru care nu s-a intamplat in speta din vina Comisiei locale X care a dispus pur si simplu reconstituirea emitand adeverinta provizorie de proprietate.
In ceea ce priveste calitatea de actionar, suportul faptic il constituie vechiul amplasament neexistand nici o ratiune pentru care legiuitorul sa oblige o societate sa recunoasca calitatea de actionar unei persoane care nu a adus nimic in patrimoniul pe care il administreaza.
Asadar, cele doua calitati : fost proprietar al terenului aflat in perimetrul societatii si actionar sunt absolut ingemanate, calitatea de actionar fiind lipsita de continut fara determinarea vechii proprietati care ol consacra.
Ca este asa o dovedeste inclusiv procedura mai simpla a reconstituirii terenurilor dispusa de legiuitor in acest caz.
De altfel recurenta nu a contestat momentul formularii cererii de reconstituire de catre reclamanti care a fost la aparitia Legii 18/1991, adeverinta provizorie fiind emisa in anul 1992, neavand nici o relevanta momentul emiterii adeverintei de reconstituire pe numele acestei recurente sau a titlului in conditiile in care cererea formulata in termen de fostul proprietar indisponibiliza amplasamentul sau pentru oricare din terti.
Mai mult decat atat autorul intimatelor, C. E., F. A. I. nu au avut niciodata loturi in proprietate in amplasamentul reconstituit, respectiv pc XX/XX, ci asa cum rezulta din registrul parcelar, acestea au detinut teren in cu totul alte tarlale, respectiv A XXX, pc.c XXX/8 li XX/X nr.21 pentru care a si fost emisa initial fisa tehnica de catre Comisia Locala X care continea si toate semnaturile membrilor Comisiei de Fond Funciar.
Faptul ca amplasamentul in litigiu a fost vechea proprietate a autorului reclamantei rezulta din declaratia martorului B. D. care a masurat amplasamentele si care in calitate de membru al Comisiei de fond funciar a aratat ca restituirea realizata pe numele mamei petentilor a avut in vedere vechea proprietate, aspecte relatate si in declaratia martorului L. I..
De altfel, inclusiv intimata C. E. a solicitat in cererea de reconstituire nr. XXXX/xx.xx.xxxx (f.136, voi II ds) ca terenul de 3,5 ha sa-i fie acordat la un loc cu rudele sale indicand amplasamentele: "Valea Grajdului si Rur", care au parcele cadastrale XXX/8, XX/X inscrise in singura fisa tehnica nr.XXXX/xx.xx.xxxx ce contine semnaturile tuturor membrilor comisiei de fond funciar, (f.108, voi II ds.).
Ori, fisa tehnica de punere in posesie (f. 109 voi II ds.) emisa la xx.xx.xxxx nu mai contine amplasamentele initiale si de altfel cele solicitate in cererea de la Legea 18/1991 si nici semnaturile persoanelor abilitate cu aplicarea legii , inclusiv recurenta recunoscand ca apare in evidenta OCPI cu doua fise tehnice diferite, dar afirmand ca de aceasta situatie nu este ea vinovata si nici nu poate atrage nulitatea titlului sau de proprietate.
Tribunalul Botosani apreciaza ca cele doua fise tehnice prin ele insele nu sunt determinante, dar ele confirma situatia de fapt in favoarea reclamantilor si protejata de lege, aceea ca acestia au solicitat in termen si au obtinut reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechiul amplasamentul, aceste fise tehnice fiind dovezi concludente ale faptului ca terenul era liber si ca abia ulterior terenul in litigiu fost inscris in fisa tehnica intocmita recurentei C. E. la 26 mai 2004 si nu prin adeverinta generica de reconstituire care daca a validat cererea, a validat solicitarea pentru amplasamentul din "Valea Grajdului si Rus", pentru ca acestea au fost pretentiile.
Cele doua conditii evocate de recurenta C. in petitia de recurs, respectiv faptul ca reclamantii n-au avut niciodata posesia terenului chiar daca defunctei lor mame i-a fost eliberata adeverinta de proprietate, iar reconstituirea s-a facut ulterior adeverintei recurente nu sunt prevazute de textul art. III alin. 1, lit. ii, de altfel evocate de recurenta in petitul cererii de recurs, legiuitorul insistand asupra a doua aspecte indisolubil legate: sa fi fost formulata cerere de fostul proprietar si amplasamentul solicitat sa fie liber la data solicitarii, iar faptul ca inca se afla in administrarea IAS Catamarasti insemna ca era liber si ca nu fusese atribuit tertelor persoane (prin actiuni).
Recurenta nu justifica nici un interes pentru a critica faptul ca instanta a atribuit mai mult decat a cerut prin acea dispozitie de obligare a Comisiei Locale de Fond Funciar de punere in posesie a reclamantilor cata vreme se refera la amplasamente deja excluse din titlul sau de proprietate tocmai in scopul atribuirii lor reclamantilor, mai ales ca operatiunea punerii in posesie ar fi trebuit sa fie anterioara.
Legea 18/1991 are un caracter reparator si de acea principiul care domina textele sale este cel al reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, in afara exceptiilor strict prevazute, intre care nu se incadreaza nicidecum prev. art. 37 din Legea 18/1991 care au constituit in speta temeiul reconstituirii terenurilor in litigiu altor persoane decat fostii proprietari ce puteau dobandi calitatea de actionari la societati agricole ce le-au administrat terenurile.
II. Recursul Primarului comunei X in calitatea sa de reprezentant al
Comisiei Locale de fond funciar este de asemenea nefondat, si trebuie aratat aici
ca este lipsita de relevanta terminologia juridica prin care s-a dispus in mod
corect invalidarea unui titlu de proprietate (al paratei) cata vreme situatia de fapt
a fost temeinic stabilita in raport de probatoriul administrat, de altfel, relatata
mai sus in concluziile privind solutia ce se va da recursului paratei, iar aceasta
situatie de fapt corect incadrata in prevederea legii.
In concluzie ca se dispune "modificare" sau "anulare", textul dispozitiei lamureste in continuare in mod clar si neechivoc in ce consta ace
Actiune oblica. Legea nr. 18/1991 - Sentinta civila nr. 805 din data de 21.09.2017
Contestatie in anulare speciala intemeiata pe motivul erorii materiale - Decizie nr. 452 din data de 10.05.2012
Constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate - Decizie nr. 18 din data de 13.01.2011
Atribuirea unui teren revolutionarilor - Decizie nr. 45 din data de 19.02.2010
Actiune in revendicare - Decizie nr. 289 din data de 22.04.2010
Fond funciar - Decizie nr. 835 din data de 17.12.2009
Fond funciar - Sentinta civila nr. 680 din data de 12.09.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 629 din data de 19.07.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 376 din data de 18.04.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 333 din data de 04.04.2012
Modificare titlu - Sentinta civila nr. 230 din data de 01.03.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 561 din data de 16.02.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 1387 din data de 16.12.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 992 din data de 27.10.2010
Revendicare - Sentinta civila nr. 842 din data de 06.10.2010
Modificare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 620 din data de 14.07.2010
Proprietate privata - Sentinta civila nr. 549 din data de 16.06.2010
Anulare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 22 din data de 29.04.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 116 din data de 17.02.2010
ROMANIA
TRIBUNALUL BOTOSANI
SECTIA I CIVILA
Sedinta publica din data de xx.xx.xxxx
Instanta compusa din:
Presedinte:
Judecator:
Judecator:
Grefier:
DECIZIA NR. XXX
Pe rol pronuntarea asupra cererilor de recurs formulate de catre recurentii petenti G. A., G. G. - prin avocat T. C. M., recurenta - intimata Comisia locala de aplicare a legii fondului funciar a Com. X, jud. Botosani, recurent-intimat C. E., in contradictoriu cu intimatii Comisia Judeteana pentru stabilirea drepturilor de proprietate privata asupra terenurilor Botosani, Ministerul Afacerilor Interne in calitate de succesor al Ministerului Administratiei si Internelor, Institutia Prefectului judetului Botosani, Statul Roman - prin Ministerul Finantelor Publice - Directia Generala a Finantelor Publice Botosani, T. V., B. E., intimat P. G., impotriva sentintei civile nr. XXXX din data de xx.xx.xxxx, pronuntata de Judecatoria Botosani, judetul Botosani, in dosar nr. XXXXX/193/2011, avand ca obiect fond funciar.
Dezbaterile cauzei in fond au avut loc in sedinta publica din xx.xx.xxxx, cuvantul partilor fiind consemnat in incheierea de sedinta din acea data care face parte integranta din prezenta hotarare si cand instanta a amanat pronuntarea pentru data de xx.xx.xxxx, si pentru astazi xx.xx.xxxx,cand
TRIBUNALUL,
Asupra cererilor de recurs:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Botosani cu nr. XXXXX/193/2011, reclamantii G. A. si G. G. au solicitat in contradictoriu cu Comisia Locala de aplicare a Legii Fondului Funciar a comunei X, Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani, chematii in garantie Ministerul Administratiei si Internelor Bucuresti, Institutia Prefectului Judetului Botosani, Statul Roman prin Ministerul Finantelor - Directia Finantelor Publice Botosani, B. E., T. V., P. G., C. E. sa se dispuna in favoarea reclamantilor emiterea titlurilor de proprietate pentru suprafata de
1,5 ha teren pentru care a fost eliberata adeverinta de proprietate nr. XXXX din xx.xx.xxxx, urmare a HCJ nr. 348/28.07.2000, obligarea paratelor la punerea in posesie cu o suprafata de teren de 1,5 ha teren reconstituit in proprietate prin titlul nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, obligarea paratelor la punerea in posesie cu suprafata de 6 ha teren inscrisa in titlul de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, obligarea paratilor la plata sumei de 8100 lei cu titlu de daune, constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx emis pe numele C. E., a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, emis pe numele T. V., a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis pe numele B. E. ca si anularea contractului de vanzare -cumparare autentificat sub nr. XXXX din xx.xx.xxxx de catre BNP A C. A - S. A., si inscrierea in pe titlul de proprietate nr. XXXXX/2002 a numelui corect, G. I. G. L..
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca autoarea G. G. L. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata avuta in proprietate de 7,5 ha teren pentru care i s-a eliberat titlul de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx si XXXXX/xx.xx.xxxx, titluri care cuprind alte amplasamente decat cele detinute de autoare, ca desi au efectuat nenumarate demersuri pentru punerea in posesie cu aceste terenuri Comisia Locala nu a dat curs acestor solicitari asa incat sunt prejudiciati de beneficiul culturilor pe care le-ar fi putut obtine prin valorificarea acestor suprafete de teren.
Au mai invocat reclamantii ca vechile amplasamente sunt incluse in titlurile de proprietate emise pe numele C. E., B. E., T. V.,persoane care nu au stapanit niciodata aceste terenuri, mai mult titlurile petentilor nr. XXXXX/2000 cuprind amplasamente care nu pot fi identificate in teren.
De asemenea, au aratat ca datorita faptului ca nu au fost pusi in posesie au fost in imposibilitatea de a stapani si a lucra aceste terenuri fiind prejudiciati prin lipsa de folosinta si beneficiul nerealizat.
In dovedirea actiunii reclamantii au depus la dosar inscrisuri, au solicitat audierea martorilor L. I., B. D. cat si efectuarea unor expertize tehnice.
Comisia Locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X a depus intampinare la dosar prin care a invocat exceptia autoritarii de lucru judecat data de sentinta civila nr. XXXX/xx.xx.xxxx si pronuntata in dosarul nr. XXXX/193/2006 prin care s-a respins ca nefondata cererea reclamantilor de modificare a titlurilor de proprietate.
A aratat ca potrivit hotararii comisiei judetene pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor cu nr. XX/xx.xx.xxxx, tabelul anexa nr. 2 a, pozitia 142 a satului Y, comuna X, a fost inscrisa G. M. G. cu suprafata de 8 ha - tabelul anexa intocmit in conformitate cu prevederile H.G. nr. 131/1991.
Au mai sustinut ca aceasta hotarare a fost modificata prin hotararea nr. XXX/xx.xx.xxxx in sensul de a se diminua suprafata inscrisa in anexa nr. 20 a Y, pozitia 140, proprietar G. M. G. L. de la 8 ha la 6 ha deoarece diferenta a fost validata pe anexa nr. 19, iar la Legea nr. 1/2000 a fost validata suprafata de peste 10 ha si au mai aratat ca s-a intocmit titlul de proprietate nr. XXXXX pentru suprafata de 6,00 ha care se gaseste in prezent la comisia locala de fond funciar X.
A aratat in continuare ca in tabelul anexa nr. 19, a fost validata G. G. L. cu suprafata de 4 ha, pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. XXXXX, suprafata care a fost instrainata cu Contractul de vanzare -cumparare nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
De asemenea, a evocat faptul ca prin hotararea comisiei judetene nr. 348/28.07.2000 in tabelul anexa nr. 28 pozitia 7 a fost validata G. G. L. cu suprafata totala de 1,50 ha, hotarare ce a fost modificata prin hotararea nr. XXX/xx.xx.xxxx, emitandu-se titlul de proprietate nr. XXXXX care se regaseste si in prezent la comisia locala de fond funciar X si ca la propunerea comisiei comunale cu adresa nr. XXX/xx.xx.xxxx s-a emis ultima hotarare a comisiei judetene nr. 307 din 13.05.2005, privind pe G. G. L., comisia comunala facandu-le cunoscut reclamantilor prin adresa nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
A precizat ca nu sunt de acord cu solicitarile petentilor de la punctele 1 si 2 din cerere, iar referitor la punctul 3 a aratat comisia comunala ca a stabilit amplasamentele si a intocmit fisa anterioara titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx pe numele mamei petentilor in conformitate cu prev. de art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 pana la data propunerii de emitere a titlului de proprietate.
Referitor la punctele 4 si 5 din cerere a aratat ca pretentiile petentilor nu se justifica, acestia neinteresandu-se de teren in timp si solicitand printr-o actiune la instanta modificarea titlului de proprietate, cererea fiind respinsa prin sentinta civila nr. XXXX din xx.xx.xxxx intrucat petentii nu s-au interesat de terenul inscris in titlurile de proprietate ale mamei lor, ramanand in pasivitate, atat la momentul stabilirii amplasamentelor de catre comisia comunala, cat si la punerea in posesie.
Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani, prin intampinarea depusa la dosar a aratat ca potrivit atributiilor ce le au comisiile comunale, orasenesti si municipale, primesc si analizeaza cererile depuse in conformitate cu prevederile legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, intocmesc situatii definitorii potrivit competentelor ce le revin privind persoanele fizice si juridice indreptatite sa li se atribuie teren, cu suprafata si amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare si parcelare intocmit, pune in posesie prin delimitare in teren persoanele indreptatite sa primeasca terenul, completeaza fisele de punere in posesie a acestora, dupa validarea de catre comisia judeteana,
a propunerilor, si le inmaneaza titlurile de proprietate asa incat Comisia Judeteana nu are atributii stabilite in acest sens, acestea eliberand doar titlul de proprietate in baza documentatiilor transmise de Comisiei Locala X.
Ministerul Administratiei si Internelor in calitate de chemata in garantie a depus intampinare la dosar prin care a aratat ca cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamanti este inadmisibila considerand ca aceasta trebuie analizata atat prin prisma dispozitiilor legale avute in vedere la formularea ei cat si a celor invocate de reclamanta in sustinerea cererii. Asadar, chemarea in garantie ca instituie de drept procesual se intemeiaza, conform prevederilor art. 60 alin. 1 din C.pr.civ. pe existenta unei obligatii de garantie sau despagubire pe care un tert o are fata de partea care a formulat cererea de chemare in garantie, prin intermediul careia se urmareste realizarea unei astfel de obligatii in cadrul procesului in care cel garantat este amenintat in dreptul sau de catre o alta persoana.
in mod concret, partea care are la dispozitie o actiune in regres impotriva unui tert, poate solicita introducerea acestuia in litigiu, pe calea procesuala a chemarii in garantie, spre a fi despagubita in ipoteza in care va cadea in pretentii.
S-a mai aratat in continuare ca aplicabilitatea acestei forme de interventie priveste drepturile garantate legal (in urma vanzarii, schimbului, cesiunii de creanta, mandat, partaj succesoral) sau conventional (ca urmare a contractelor incheiate de parti) sau se regaseste atunci cand partea care ar cadea in pretentii ar putea sa se indrepte impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri (raspunderea comitentului pentru fapta prepusului) si ca desi reclamantii au pus in discutie eventuale drepturi garantate legal sau conventional, exista posibilitatea ca reclamantii sa fi avut in vedere situatia in care partea care ar cadea in pretentii ar putea sa se indrepte impotriva altei persoane, respectiv raspunderea comitentului pentru fapta prepusului.
Cu toate acestea Ministerul Administratiei si Internelor nu ar putea avea calitatea de comitent pentru prepusii comisia locala si comisia judeteana, parate cauza dedusa judecatii, dat fiind dispozitiile art. 60 si urm. din C.pr.civ.
S-a motivat in continuare ca in cazul in care cel care formuleaza cererea de chemare in garantie a unui tert este reclamantul, respingerea actiunii ar determina admiterea cererii de chemare in garantie insa, in cazul de fata, apreciindu-se, in opinia reclamantilor, ca Ministerul Administratiei si Internelor, in calitate de comitent, ar avea atributii in ce priveste solutionarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, la fel ca si paratele comisia locala si comisia judeteana, nu poate fi pus la indoiala faptul ca institutia ca atare ar putea fi ar putea fi chemata in garantie, eventual, doar de catre parate altfel ajungandu-se in situatia in care reclamantii carora li s-a respins actiunea, sa fie despagubiti de cel pe care 1-a chemat in garantie, comitent pentru prepusul sau, ceea ce este inadmisibil.
In acest context s-a mentionat ca potrivit Legii nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, comisiile comunale, orasenesti sau municipale sunt autoritati publice cu activitate administrativa si functioneaza sub indrumarea unei comisii judetene, aceasta din urma fiind competenta sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale si mai mult decat atat, potrivit art. 2 alin. 5 din H.G. nr. 890/2005, pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de - proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, comisiile locale functioneaza sub indrumarea si controlul comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.
In ceea ce priveste comisiile de fond funciar s-a subliniat faptul ca raporturile de drept administrativ se formeaza, in mare parte, intre subiectele care apartin sistemului administratiei publice in cadrul acestui sistem, alaturi de raporturile de subordonare, doctrina recunoscand existenta raporturilor juridice de colaborare si participare in cadrul celor din urma, dat fiind ca titularii diferitelor competente participa la realizarea unor sarcini ale administratiei publice, participarea facandu-se in temeiul legii, de pe pozitii de egalitate.
S-a evocat in continuare ca componenta comisiei de fond funciar, respectiv atributiile acesteia sunt prevazute la art. 4 alin. 1 si art. 6 din H.G. nr. 890/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, iar participantii, reprezentanti din diverse organe ale administratiei publice, colaboreaza la realizarea competentelor unui organ diferit de cel pe care il reprezinta.
Fata de toate cele expuse s-a apreciat ca in situatia de fata nu poate fi vorba de existenta unei obligatii de garantie sau despagubire pe care un tert Ministerul Administratiei si Internelor ar avea-o fata de partile care au formulat cererea de chemare in garantie, respectiv reclamantii G. A. si G. G. solicitandu-se respingerea cererii ca inadmisibila.
De asemenea, in situatia in care instanta de judecata va inlatura exceptia de inadmisibilitate a cererii de chemare in garantie a solicitat a se avea in vedere faptul ca obiectul actiunii formulate de catre reclamanti este reprezentat de solicitarea acestora privind reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la imobilul mentionat de acestia in cererea de chemare in judecata, iar potrivit art. 6 lit. f) din Anexa nr. 1 - Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, emiterea titlurilor de proprietate este una dintre atributiile stabilite in mod expres in sarcina comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
In concluzie, s-a apreciat de catre chemata in garantie ca intr-un litigiu de genul celui pus in discutie, calitate procesuala pasiva nu poate avea decat persoana juridica care trebuie sa emita actul respectiv, comisia constituita la nivelul, judetului pe teritoriul caruia se afla imobilul in discutie, iar mai mult decat atat a solicitat a se observa ca, in considerarea prevederilor legale enuntate, la momentul emiterii titlului de proprietate, intre reclamanti si Ministerul Administratiei si Internelor nu s-ar fi putut naste vreun raport juridic de drept administrativ.
A aratat de asemenea ca, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, "in scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate, in fiecare comuna, oras sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusa de primar".
A mai mentionat ca, potrivit art. XX Xlin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, "comisia judeteana si cea locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, cand este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de catre unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat" si a invocat si dispozitiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora "institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu" si ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 340/2004, "activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, si din alte surse legal constituite".
S-a evocat in continuare ca potrivit tabelului cuprinzand unitatile din finantarea directa a ordonatorului principal de credite efectuata prin Directia Generala Financiara, ai caror sefi au calitatea de ordonatori tertiari de " credite din Anexa nr. 2 la Ordinul M.A.I. nr. S/205/21.09.2011 privind imputernicirea ordonatorilor de credite din unitatile M.A.I., prefectul are calitatea de ordonator tertiar de credite.
Prin urmare, in ceea ce priveste raportul dintre Ministerul Administratiei si Internelor si prefecti, s-a subliniat faptul ca, potrivit prevederilor constitutionale, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, iar in acest context, exercitarea de catre M.A.I. a unor atributii in legatura cu activitatea prefectului vizeaza strict aspecte de natura organizatorica.
in context, raportat la cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost aceasta formulata, s-a considerat ca nu se justifica chemarea in judecata a Ministerului Administratiei si Internelor.
De asemenea, in considerarea aspectelor prezentate s-a aratat ca este evident ca desi potrivit art. 4 din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, "Cheltuielile necesare pentru tiparirea titlurilor de proprietate se asigura de la bugetul de stat, prin grija Ministerului Administratiei si Internelor", institutia nu are atributii.
In concluzie, s-a considerat ca finantarea institutiei prefectului prin bugetul M.A.I., nu justifica o eventuala calitate procesuala pasiva a institutiei, altfel s-ar putea retine in mod eronat ca M.A.J. are obligatia de a sta in judecata in toate litigiile in care sunt implicate autoritatile publice subordonate pentru simplul motiv ca, fata de acestea, are rolul de ordonator principal de credite.
Institutia Prefectului Judetului Botosani prin intampinare a aratat ca functioneaza diferit de Comisia Judeteana Botosani pentru stabilirea dreptului de proprietate privata, iar aceasta din urma nu face parte din structura organizatoare a institutiei Prefectului si nici nu este subordonata acesteia, ci este o comisie cu caracter administrativ jurisdictional, nu are personalitate juridica, nu are patrimoniu si buget propriu.
A arata ca institutia prefectului, potrivit art.2 alin.l din Legea nr.340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, se organizeaza si functioneaza sub conducerea prefectului iar, potrivit alin.2 din acelasi articol, institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu, potrivit alin.3 prefectul este ordonator tertiar de credite, iar potrivit alin.4 din acelasi articol, structura organizatorica si modul de functionare ale institutiei prefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului (H.G. nr.46Q720Q6 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul si institutia prefectului).
A considera ca, in mod eronat reclamantul a invocat Legea nr. 340/2004 si de aceea solicita ca instanta de fond sa retina ca respectivele comisii de fond funciar functioneaza in subordinea Prefectului, atat timp cat dispozitiile Legii 340/2004, cat si HG 890/2005, Legiil8/1991 stabilesc exact, in concret, atributiile Comisiilor pe de o parte si ale Prefectului, pe de alta parte.
Astfel s-a aratat ca in componenta Comisiei Judetene intra reprezentanti ai mai multor institutii cum ar fi Agentia Domeniilor Statului, Directia Silvica, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc.(art4 din HG.890/2005) si ca atributiile celor doua comisii de fond funciar sunt clar prevazute in lege, si tocmai de aceea punerea in posesie nu poate fi realizata de catre chemata in garantie solicitandu-se respingerea cererii ca neavand suport legal.
Parata B. E. prin memoriul depus la dosar arata ca a vandut numitului P. G. o suprafata de 785 mp si ca nu a stapanit niciodata pe amplasamentul dat aceasta suprafata de teren.
Paratul P. G. a aratat ca a cumparat o suprafata de 785 mp teren de la numita B. E. suprafata de teren ce a r fi trebuit sa fie amplasata in pc XX si nu in pc XX/XX , ca aceasta din urma parcela cadastrala este fostul amplasament al reclamantului G., ca nu a stapanit niciodata teren in acest amplasament si ca solicita modificarea titlului de proprietate in sensul trecerii corecte a pc de XX in loc de XX/XX .
A mai aratat paratul ca nu este de acord cu anularea contractului de vanzare - cumparare din acest motiv pentru ca ulterior modificarii titlului de proprietate se va adresa notariatului public in vederea emiterii unei incheieri cu privire la aceasta modificare.
Paratul T. V. a aratat ca acest teren inscris in titlul sau de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx in suprafata de 2000 mp, pc XX/XX nu 1-a detinut niciodata, si ca cedeaza acest teren cu posibilitatea atribuirii acestei suprafete in alt amplasament.
Parata C. E. a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca fiind neintemeiata, aratand ca a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafetei de 3,5 ha teren primit ca zestre la casatoria sa, iar Comisia Locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X , judetul Botosani a emis adeverinta de proprietate nr. XXX din xx.xx.xxxx ulterior eliberandu-se titlul de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx.
A invederat parata ca nu cunoaste contextul in care apare in evidentele OCPI cu doua fise tehnice diferite, in care figureaza cu teren o data in pc XXX/XX - 1,99 ha si o data in pc XX/X - 1,51 ha si ulterior in pc XX/XX - 3,5 ha cata vreme i-a fost eliberata adeverinta nr. XXXX/xx.xx.xxxx de catre Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 3,5 ha intr-un singur lot.
A mai aratat parata ca autoarei reclamantilor i s-a eliberat titlul de proprietate si ca sustinerea ca unele parcele ar fi gresit inscrise in aceste titluri de proprietate sunt speculatii care nu obliga instanta de a le modifica cat timp in titlul reclamantilor figureaza suprafata constituita sau reconstituita.
A mai mentionat ca la termenul de judecata din data de xx.xx.xxxx prin adresa nr. XXX/xx.xx.xxxx Comisia locala X a facut referire la faptul ca mama reclamantilor G. G. L. nu a solicitat conform art. 37 din legea nr. 18/1991 sa devina actionara si nu a dat terenul in administrarea SC X SA Catamarasti, in acest sens legea prevazand ca la atribuirea si punerea in posesie cu terenuri au prioritate cei care au detinut actiuni la acea societate.
Ori, in speta, parata considera ca nu sunt indeplinite cele doua conditii, chiar reclamantii recunoscand ca n-au avut niciodata in posesie terenul chiar daca defunctei lor mame i s-a eliberat adeverinta de proprietate.
In concluzie, parata a aratat ca reclamantilor li s-au atribuit terenuri pe alte amplasamente deoarece autoarea nu a solicitat actiuni, iar titlurile de proprietate a persoanelor parate in cauza pentru care se cere constatarea nulitatii absolute s-au emis cu respectarea procedurii juridico - administrative, terenurile fiind atribuite legal.
Judecatoria Botosani prin S.C. nr. XXXX a. admis actiunea reclamantilor si a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis pe numele T. D. V. de catre Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani in sensul radierii suprafetei de 2000 mp teren situata in sola 5, pc XX/XX obligand Comisia locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X sa procedeze la punerea in posesie a numitului T. V. cu terenul in suprafata de 2000 mp in amplasamentul aflat la dispozitia comisiei.
A constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani pe numele B. C. E. in sensul radierii din acest titlu a suprafetei de 785 mp situata in pc XX/XX sola 5 si inscrierea acesteia in pc XX sola 4 conform raportului de expertiza intocmit de expert C. M. (f. 372 dosar).
A constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata Botosani pe numele C. I. E. in sensul radierii din acest titlu a suprafetei de 2,5 ha teren identificat de expert C. M. in schita anexa a suplimentului la raportul de expertiza (f. 61 dosar) voi II pc - XX/XX si a obligat Comisia Locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X sa procedeze la punerea in posesie a numitei C. E. cu suprafata de 2,5 ha teren pe un amplasament aflat la dispozitia comisiei.
A constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani pe numele G. M. G. - L. si a obligat Comisia Locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X sa procedeze la punerea in posesie a reclamantilor pe vechile amplasamente, sa inainteze Comisiei Judetene documentatia in vederea emiterii unui nou titlu de proprietate care sa cuprinda urmatoarele suprafete de teren: suprafata de 9391 mp situata in pc XX X, identificata in schita anexa nr. 3 ( refacuta) ( f.61 dosar) voi II, suprafata de 3515 mp teren situata in pc XX X, schita anexa nr. 3, suprafata de 2094 mp teren situata in pc XX X, aceeasi schita anexa nr. 3 (f.61 dosar) voi. II, suprafata de 2 ha teren identificata de acelasi expert C. M. in schita anexa nr. 2 ( refacuta), f. 62 dosar voi II, respectiv suprafata de 4935 mp situata in pc XX X, suprafata de 12808 mp situata in pc XX X, suprafata de 2257mp situata in pc XX Xsi suprafata de 2,5 ha teren identificata de expert C. M. in schita anexa nr.3 (refacuta) (f.61 dosar), situata in pc A -XX/XX.
A respins cererea cu privire la punerea in posesie a reclamantilor cu suprafata de 1,5 ha teren situata in pc XXX/X/X/X delimitata in anexa nr. 4 a suplimentului raportului de expertiza C. M. conform titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx ca fiind ramasa fara obiect.
A obligat Comisia Locala de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X sa plateasca reclamantilor suma de 8880 lei cu titlu de daune.
A respins cererea privind anularea contractului de vanzare - cumparare nr. XXXX din xx.xx.xxxx autentificat de BNP Asociatia C. A. S. A..
A respins exceptia autoritatii de lucru judecat, exceptia lipsei calitatii de reprezentant, cererile de chemare in garantie si cererea referitoare la corectarea numelui trecut pe titlul de proprietate nr. XXXXX/2000.
In motivele solutiei adoptate a retinut instanta de fond, in ceea ce priveste exceptia autoritatii de lucru judecat fata de S.C. nr. XXXX/xx.xx.xxxx formulata in dosar nr. XXXX/193/2003al Judecatoriei Botosani ca din lecturarea celor doua actiuni aflate in dosar nu rezulta nici identitatea de obiect si nici de cauza juridica, in prima solicitandu-se modificarea titlurilor de proprietate in sensul includerii vechilor amplasamente ale reclamantilor si nu verificarea legalitatii titlurilor deja emise tertilor pe amplasamentele acestora.
Nici cea de-a treia conditie, in sensul ca judecata sa aiba loc intre aceleasi parti nu este data, judecata in prezenta cauza purtandu-se si fata de alte persoane care in respectivul dosar nu au fost parti in proces si fata de care urmeaza sa se analizeze in prezent legalitatea emiterii titlurilor acestora, motiv pentru care instanta apreciaza ca art. III alin. 2 indice 2 din Legea nr. 169/1997 putea fi verificat in actiunea anterioara, doar daca judecata se purta si cu acesti titulari ai dreptului de proprietate.
De altfel, s-a aratat in continuare de instanta ca in considerentele S.C. nr. XXXX/2006 se retine ca reclamantii nu au cerut sa se verifice conditiile emiterii titlurilor altor persoane asupra terenului ce a apartinut parintilor pentru a se putea verifica corectitudinea aplicarii art. 37 din Legea nr. 18/1991, aceasta cerere tacand obiectul prezentei judecati.
Cat priveste lipsa calitatii de reprezentant al aparatorului ales, B. D., instanta a respins-o, acesta facand dovada calitatii prin contractul de asistenta juridica incheiat intre parti si depus la dosar.
in ceea ce priveste fondul cauzei instanta a retinut ca reclamantii au solicitat in contradictoriu cu Comisia Locala de aplicare a Legii Fondului Funciar a comunei X, Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani, chematii in garantie Ministerul Administratiei si Terenurilor Bucuresti, Institutia Prefectului Judetului Botosani, Statul Roman prin Ministerul - Directia Finantelor Publice Botosani, B. E., Tarnauca V., P. G., C. E. constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx emis pe numele C. E. in limita suprafetei de 2,5 ha teren ce constituie vechiul amplasament al autorului reclamantilor, cerere pe care instanta a considerat-o considera intemeiata, apreciind ca acesta nu poate fi considerat un titlu de proprietate legal emis cata vreme fostului proprietar i se reconstituise dreptul de proprietate asupra suprafetei de 6 ha teren inca din anul 1992 emitandu-se in acest sens adeverinta de proprietate nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
Deci, a apreciat instanta de fond ca la momentul eliberarii adeverintei sus amintite terenul era liber juridic fiind obligatia Comisiei Locale de aplicare a Legii fondului funciar in continuare de a proceda la punerea in posesie a reclamantilor si mai mult decat atat, autorii intimatilor C. E., F. A. I. nu au avut niciodata teren in proprietate in amplasamentul reconstituit respectiv pc XX/XX, ci asa cum rezulta din registrul parcelelor, acestia au detinut teren in tarlaua A XXX, pc XXX /X, si XX/X , cum de altfel a fost emisa initial de catre Comisia Locala X fisa tehnica nr. XX lui C. E. care continea si toate semnaturile membrilor Comisiei de fond funciar, ulterior fiind emisa o alta fisa cu alte amplasamente in care nici nu mai exista semnaturile membrilor Comisiei.
Astfel s-a evocat in continuare, faptul ca amplasamentul reconstituit intimatei si solicitat de petenti este vechiul amplasament al autoarei , este confirmat si de declaratia martorului B. D. care arata ca a cunoscut foarte bine amplasamentele autorilor petentilor facand parte din Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 si ca reconstituirea initiala s-a facut mamei reclamantilor pe vechiul amplasament, ulterior acesta fiind schimbat.
Aceleasi aspecte sunt confirmate si de catre numitul L. I. care a aratat ca terenurile pe care le-a avut in proprietate parintii reclamantilor sunt terenuri de o calitate foarte buna si ca acestia au tot efectuat nenumarate demersuri la Comisia de aplicare a fondului funciar pentru restituirea acestor proprietati dar fara nici un rezultat.
S-a aratat in considerente in continuare ca la momentul emiterii titlului de proprietate intimatei C. E. nu exista un proces verbal de punere in posesie iar in cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a numitei C. E., aceasta a solicitat, ca cele 3,5 ha teren sa fie acordate la un loc cu rudele sale, ing. F. I., indicand denumirile locale ale amplasamentelor - "Valea Grajdului si Rur", pc XXX si 22, singura fisa tehnica semnata de membrii comisiei avand inscrise pc XXX/8 si XX/X , toate titlurile emise acestora la acelasi moment cu titlul de proprietate nr. XXXXX/1999 avand aceeasi locatie pc XXX/8, XX/X si titlul de proprietate nr. XXXXX emis pe numele F. I. tatal intimatei cuprinzand acest amplasamentul din pc XXX/9, 22/9 si avand ca vecinatati suprafetele de teren cuprinse in titlul de proprietate nr. XXXXX/1999 C. E..
Alte ratiuni pentru care instanta a apreciat ca fiind nelegal titlul emis intimatei au fost acelea ca, nu exista o hotarare a Comisiei Judetene de validare sau modificare a amplasamentului titlului de proprietate C. raportat la parcela inscrisa initial in fisa tehnica, o documentatie legala prev. de art. 9, art. 27 din legea 18/1991pentru pc XX/XX, procesul verbal de punere in posesie inaintat de OCPI din xx.xx.xxxx neavand semnatura vreunui reprezentat ADS, si fiind emis in alt loc parcelar. Si, desi stampilat conform cu originalul la
xx.xx.xxxx indica in titlul de proprietate nr. XXXXX/1999 alte amplasamente, respectiv pc XXX, pc XX. De asemenea s-a mai aratat in considerente ca nu exista un contract de validare al numitei C. E.; nu exista documentatie, in legatura cu terenul solicitat si inscris in titlul de proprietate nr. XXXXX/1999, intocmita conform art. 9 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 si art. 40 din Legea 18/1991; cererea comisiei Judetene adresata ADS-ului de transmitere a acestui teren catre Comisia Locala X si un protocol aferent intocmit de ADS, Comisia Locala X prin procesul verbal incheiat la xx.xx.xxxx acceptand modificarea titlului de proprietate al intimatei si acordarea acesteia teren in pc A XXX, A XXX, in lipsa acestor documente.
S-a aratat de judecatorul fondului ca a avut in vedere mai ales faptul ca prin precizarile depuse la dosar ( f. 281ds), voi. II - Comisia Locala de fond funciar X a aratat ca are teren disponibil din punct de vedere juridic in raza sa de competenta teritoriala asa incat nu a fost necesar a se solicita teren la localitatile invecinate, motiv pentru care a apreciat ca nu exista nici o logica privind atribuirea vechilor amplasamente ale autorilor petentilor altor persoane si nu acestora, acest lucru fiind posibil doar in conditii extreme.
Mai mult, s-a retinut ca Comisia locala de aplicare a Legii fondului funciar X a aratat, in ceea ce priveste titlul de proprietate nr. XXXXX emis pe numele C. E., ca detine teren din punct de vedere juridic in trup compact.
Cat priveste celelalte titluri emise pe numele T. V., B. E., s-a aratat in considerente ca si acestea au fost nelegal emise intrucat cuprind suprafete din vechiul amplasament al autoarei G. L., acestia nu au intrat in stapanirea acestor amplasamente niciodata, nu le detin, aratand ca stapanesc teren pe vechile lor amplasamente si fiind de acord ca solicitarea petentilor este indreptatita intrucat reprezinta terenul mostenit de la parintii lor si reconstituit pe numele acestora din urma, recunoscand ca reclamantii au efectuat nenumarate demersuri din anul 1991 si pana in prezent la Comisia locala de aplicare a Legii fondului funciar incercand sa intre in posesia dreptului lorde proprietate.
In speta s-a concluzionat de catre prima instanta ca s-a refuzat reclamantilor atribuirea vechilor amplasamente in timp ce au fost atribuite altor persoane care nu erau indreptatite, reconstituirea proprietatii fiind solicitata inca din anul 1991, reclamantii obtinand adeverinta nr. XXXX/xx.xx.xxxx, legea 18/1991 statuand principiul reconstituirii vechiului amplasament liber la momentul formularii cererilor.
In ceea ce priveste amplasamentele, instanta a retinut ca din probatoriul administrat in cauza, respectiv, expertiza de specialitate intocmita a rezultat faptul ca titlul de proprietate nr. XXXXX/xx.xx.xxxx s-a emis tara a exista o punere in posesie si nu in ultimul rand ca suprafetele inscrise in acest titlu nu pot fi identificate in teren.
Astfel, a aratat expertul ca in fapt in aceasta sola la inscrierea titlurilor de la OCPI in format electronic nu a fost acceptat decat un singur titlu cu acelasi per, ori in aceasta sola au fost eliberate mai multe titluri cu aceleasi per, suprafetele din titlurile neinregistrate astfel ramanand in rezerva comisiei locale, terenul fiind stapanit de proprietari pana la rezolvarea situatiei creata.
A mai concluzionat expertul ca din aceasta rezerva fictiva, se elibereaza titlul in cauza suprapus pe terenul proprietarilor ce nu-su pot inregistra titlurile la OCPI, acesta fiind de fapt motivul pentru care terenul reclamantilor nu poate fi identificat.
A mai aratat instanta in considerente ca a tinut cont in adoptarea solutiei si de dips. art. 10 alin. 1 din HG nr. 890/2005 potrivit caruia, in situatiile in care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibila, fostului proprietar sau mostenitorilor acestuia li se va oferi un alt amplasament situat in aceeasi localitate sau intr-o localitate invecinata si totodata potrivit art. 10 alin.4 din acelasi act normativ, care reglementeaza situatia in care "nu mai exista teren in rezerva comisiei de fond funciar" apreciind ca aceste dispozitii nu sunt incidente in cauza tocmai pentru considerentele aratate.
Ori, din economia acestor dispozitii legale se impune faptul ca compensarea era conditionata de neformularea cererilor de reconstituire la momentul existentei libere a fostelor amplasamente, ceea ce nu a fost cazul in speta.
S-a aratat si faptul ca desi stabilirea amplasamentelor este atributul comisiei locale de fond funciar, ea poate fi cenzurata de instanta de judecata tocmai pentru a evita adoptarea unor masuri abuzive din partea comisiei locale, prejudiciabile pentru titularul reconstituirii, instanta efectuand astfel verificarile necesare, expertii in cauza facand compararea suprafetelor cerute pe vechiul amplasament cu cele atribuite, aspecte dovedite si prin audierea martorilor, in speta constatandu-se ca terenul oferit nu corespunde calitativ.
Cererea de punere in posesie cu suprafata de 1,5 ha teren inscrisa in titlul de proprietate nr. XXXXX din xx.xx.xxxx in pc XXX/X/X/X a fost respinsa ca fiind ramas tara obiect, intrucat reclamantii au confirmat ca aceasta operatiune a fost indeplinita de catre comisia de fond funciar.
in ceea ce priveste prejudiciul, acesta a fost considerat dovedit prin fapta paratei debitoare de intocmire a unei documentatii gresite de punere in posesie si eliberarea titlului de proprietate fara corespondent in realitate, in temeiul careia s-a intocmit un T.P. nr. XXXXX/2002 fapt ce face incidente prev. Art.998,999 Cod civil, aspecte ce au fost confirmate de raportul de expertiza intocmit in cauza si declaratiile martorului L. I., (f.216 dosar).
In ceea ce priveste cuantificarea prejudiciului, s-a retinut ca prin raportul de expertiza de specialitate efectuat in cauza de expert G. (f.99 dosar) acesta este in valoare de 8880 lei.
Cat priveste cererea de anulare a contractului de vanzare cumparare nr. XXXX din xx.xx.xxxx autentificat de BNP Asociatia C. A., S. A., instanta a respins-o intrucat nu au fost indeplinite motivele de nulitate, cumparatorul fiind de buna credinta, astfel ca, in urma modificarii titlului de propiietate nr. XXXXX/1995 privind parcela cadastrala in care este situata suprafata de 785 mp supusa vanzarii, contractul poate fi indreptat pe cale administrativa, de altfel nici paratul P. G. nefiind de acord cu anularea contractului de vanzare - cumparare.
Instanta a respins cererea de chemare in garantie a Ministerului Administratiei si Internelor Bucuresti intrucat potrivit LI 8/91 comisiile comunale, orasenesti si municipale sunt autoritati publice cu activitate administrativa si functioneaza sub indrumarea comisiei judetene , aceasta din urma fiind competenta sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locala, retinand si ca potrivit disp. art. 6 lit. f din Anexa nr. 1 la Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a modelului si modului de atribuire a titlului de proprietate precum si punerea in posesie a proprietarilor aprobat prin HG nr. 8901/2005 emiterea titlurilor de proprietate se face de catre Comisia Judeteana apreciind ca prin urmare calitatea procesuala pasiva in acest litigiu nu poate acea decat persoana juridica care a emis actul, comisia judeteana.
A evocat instanta de fond in considerente si disp. art. 12 alini din Legea fondului funciar care statueaza ca "in scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate, in fiecare comuna, oras sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusa de primar " si a aratat ca potrivit alin. 2 al aceluiasi articol " comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor functiona sub indrumarea unei comisii judetene, numita prin ordinul prefectului si condusa de acesta."
De asemenea, instanta a luat in considerare si disp. dispozitiile art. XX Xlin.2 din Legea nr. 18/1991, potrivit caruia " comisia judeteana si cea locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, cand este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar"
Ori, a apreciat in continuare judecatorul fondului ca daca legiuitorul ar fi conceput sa asimileze aceste organe partilor din proces, asa cum drepturile si obligatiile partilor sunt reglementare prin codul de procedura civila, ar fi fost suficient sa arate ca ele participa la proces in conditiile stabilite de codul de procedura civila, fara a folosi sintagma " prin derogare"sintagma ce conduce la ideea ca aceste comisii participa la procesul civil ca organe stabilite sa aplice si totodata, sa vegheze la aplicarea prevederilor legii cu un statut de oficialitate.
Apoi, in ceea ce priveste raportul dintre Ministerul Afacerilor si Internelor si prefecti, s-a aratat ca prefectii sunt reprezentantii guvernului pe plan local, iar in acest context exercitarea de catre MAI a unor atributii in legatura cu activitatea prefectului vizeaza aspecte de natura - organizatorica, asa incat
instanta a apreciat ca Ministerul Afacerilor Interne si Institutia Prefectului in asemenea cadru procesual nu justifica calitate procesuala pasiva, cu atat mai mult nu au calitate de chemati in garantie cara sa raspunda alaturi de comisiile de aplicare a legii fondului funciar.
Instanta a respins si cererea vizand corectarea titlului de proprietate nr. XXXXXX/2000 in ceea ce priveste numele de G. G. L. gasind ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 591 pct. 1 din legea nr. 18/1991 potrivit carora " indreptarea erorilor materiale inscrise in titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectueaza de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara".
Cererea reclamantului privind cheltuielile de judecata a fost apreciata intemeiata in baza art. 53 pct. 3 din Legea nr. 18/1991 pentru suma de 4855,10 lei retinandu-se culpa Comisiei Locale de aplicare a Legii fondului funciar a comunei X pentru nepunerea in posesie corespunzatoare si pentru solicitarea facuta catre Comisia Judeteana pentru emiterea unui titlu de proprietate in favoarea reclamantilor fara corespondent in realitate.
Impotriva sentintei C. E. a formulat recurs in termen legal criticand sentinta pentru nelegalifate si netemeinicie si solicitand admiterea recursului, casarea sentintei cu trimitere spre rejudecare ori modificarea sentintei de fond in sensul respingerii actiunii cu privire la anularea titlului de proprietate nr. XXXXX/1999 emis pe numele sau si plata cheltuielilor de judecata.
In motivele petitiei de recurs s-a aratat faptul ca desi instanta de fond a retinut ca la momentul reconstituirii dreptului de proprietate autorilor petentilor pentru 6 ha si eliberarea adeverintei de proprietate, terenul era liber juridic, aceasta afirmatie nu este reala deoarece sunt documente clare care atesta ca la acea data terenul apartinea IAS-ului Catamarasti Deal si fusese deja atribuit catre C. E. cu adeverinta nr. XXX/xx.xx.xxxx, aceasta din urma formuland cerere la 6 martie 1991, Comisia Locala neavand terenul la dispozitie.
S-a aratat in continuare faptul ca adeverinta recurentei de proprietate nr. XXX/xx.xx.xxxx a fost eliberata anterior adeverintei autorilor reclamantilor la fel ca si titlul de proprietate nr. XXXXX/03, terenul avandu-1 in p.c. XX/XX.
In ceea ce priveste procesul verbal de punere in posesie nr. XXXX/xx.xx.xxxx s-a aratat ca acesta a fost intocmit de catre O.J.C.G.L. si Agentia domeniului Statului , suprafata de 3,5 ha din extravilanul localitatii X avand-o in p.c. XX/XX de la data eliberarii adeverintei de proprietate si pana in prezent, iar faptul ca recurenta apare in evidentele OCPI Botosani cu doua fise tehnice diferite pe numele sau, nu este culpa acesteia si nu are ca efect nulitatea absoluta ci doar cea relativa a carui termen poate fi considerat implinit in anul 2001, la trei ani de la eliberarea titlului.
Chiar daca mama reclamantilor a avut teren in p.c. XX/XX anterior cooperativizarii, la aparitia Legii nr. 18/1991, acesteia nu i se putea reconstitui terenul pe vechiul amplasament si sa fie pusa in posesie pe vechiul amplasament
deoarece terenul era al I.A.S. Catamarasti, administrator S.C."X"S.A Catamarasti, care il atribuise deja lui C. E. in calitate de actionar.
S-a mai aratat in petitia de recurs de catre C. E. ca autorul reclamantilor G. G.-L., stiind ca vechiul sau teren se afla la IAS Catamarasti, putea sa solicite conform art.37 din Legea nr.18/1991 sa devina actionara, dandu-si terenul in administrarea S.C."X"S.A. Catamarasti (IAS) si ca neformuland o asemenea cerere a primit un teren in alt amplasament, dar aceasta nu inseamna ca a fost emis gresit titlul de proprietate.
S-a criticat si faptul ca instanta obligand Comisia Locala de fond funciar a Comunei X sa procedeze la punerea in posesie a reclamantilor pe vechile amplasamente a acordat mai mult decat s-a cerut, nefiind formulat un asemenea capat de cerere in petitul actiunii.
S-a aratat ca in cauza nu sunt date disp. art. III, pct. 1 lit.ii din L169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/91 care prevad ca sunt lovite de nulitate absoluta actele de reconstituire si constituire in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de catre acestia, in termen legal, libere la data solicitari^ in baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, intrucat nu sunt intrunite cele doua conditii:
- reclamantii nu a avut posesia terenului, iar adeverinta lor de proprietate este ulterioara adeverintei de proprietate a recurentei.
Dupa cum a afirmat reclamanta si comisia Locala X de aplicare a Legii 18/1991 a aratat ca la data solicitarii reconstituirii, terenul pe vechiul amplasament nu era liber, fiind in domeniul statului la X SA., astfel ca reclamantilor li s-au atribuit terenuri pe alte amplasamente, autoarea lor
nesolicitand actiuni.
?>
S-a mai aratat in petitia de recurs ca trebuie tinut cont de faptul ca principiul reconstituirii pe vechiul amplasament si-a gasit aplicarea expresa abia odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 1/2000, si ca potrivit art. 2 din acest act normativ, drepturile dobandite cu respectarea prevederilor Legii nr 18/1991, raman castigate, nu aduc atingere in nici un fel titlurilor si altor acte de proprietate eliberate cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr 18/1991, la data intocmirii lor, dispozitiile art II din Legea nr 169/1997 protejand dreptul castigat al autorului, asigurand astfel stabilitatea circuitului civil.
S-a aratat in continuare ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a reclamantilor nu are nimic in comun cu legalitatea titlurilor beneficiarilor, iar punerea in posesie a recurentei s-a facut prin procesul verbal nr. XXXX/xx.xx.xxxx de catre OJCGL si ADS, institutia ADS fiind infiintata prin OUG 198/10 decembrie 1999.
Prin urmare, s-a evocat faptul ca solicitarea comisiei judetene adresata ADS-ului de transmitere a acestui teren catre Comisia Locala X si protocolul aferent intocmit de ADS nu-si avea utilitatea deoarece nu putea sa existe o cerere a Comisiei Locale X catre o institutie care nu exista la data eliberarii TP nr XXXXXX/xx.xx.xxxx.
S-a mai aratat si faptul ca Comisia Locala X are dreptul exclusiv de a "declara" daca are teren disponibil si nu de a decide modificarea titlului de proprietate al recurentei cu atat mai putin a influenta o sentinta de nulitate a unui titlu de proprietate.
De asemenea, Primarul Comunei X a declarat recurs in termen legal, in motivele caruia s-a aratat ca nu exista nicio legatura intre pretentiile reclamantei si dispozitivul sentintei recurate, iar pentru exemplificare s-a aratat ca reclamantii au cerut modificarea titlului lor de proprietate si in final s-a dispus anularea actului.
S-a criticat neretinerea autoritatii de lucru judecat si faptul ca nu s-a tinut cont ca autoarea reclamantilor nu a exercitat toate mijloacele procedurale de natura administrativa pe care le-a avut la indemana pentru a-si valorifica drepturile respective fata de hotararile comisiei locale si judetene, hotarari pe care le-a acceptat si care au produs consecinte juridice ce nu pot fi cenzurate ulterior de catre instanta de judecata fara a se incalca principiul stabilitatii raporturilor juridice.
Si reclamantii au declarat recurs in termen legal solicitand sa se realizeze o modificare, completare in parte a sentintei in sensul de a se mentiona si tarlalele (si chiar denumirile locale din vechime ) in care sunt cuprinse p.c. cadastrale din cauza, in sensul:
- suprafata de 9391 mp situata in pc XXA, suprafata 3515mp, teren situat in pe XX X, suprafata de 2094mp situata in XX X, suprafata de 4935 mp, situata in pcXX X ("la Imas"), suprafata de 12808mp situata in pc XXA, suprafata de 2257 mp situata in pc XX Pd ("La Gradina") sa fie trecute toate in tarlaua (sola) T5.
- suprafata de 2,5 ha teren arabil situat in pc A- XX/XX ("Ia Iaz") sa fie trecute in tarlaua (sola)T3.
Au solicitat de asemenea, a se mentiona expres faptul ca raportul de expertiza topocadastrala intocmit in cauza face parte integranta din hotararea judecatoreasca, mai precis raportul de expertiza initial - depus la dosar la xx.xx.xxxx pentru termenul de judecata din xx.xx.xxxx(filele 102-104 voi. I dosar), in masura iu care nu contravine completarii raportului de expertiza topocadastrala de la filele 60-62 voi.II dosar, precum si continutul completarii raportului de expertiza topocadastrala de la filele 60-62 vol.II dosar.
Au pretins reclamantii a se mentiona expres de asemenea faptul ca planurile de incadrare in zona, parte a raportul de expertiza initial - filele 102-104 voi. I dosar, anexele 4, 5 la raport - filele 108,109 voi. I dosar, fac parte integranta din hotararea judecatoreasca, dar si a fi precizate vecinatatile in detaliu (N,S,E,V) parcelelor.
S-a criticat de retinerea ca fiind raspunzatoare pentru prejudiciul suferit de recurenti reprezentand folosinta de care au fost lipsiti pentru terenul in litigiu numai a Comisiei Locale de fond funciar X, desi cf. prevederilor exprese ale art. 12 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicata, art. 2 din H.G nr. 890/2005, art. 2 alin. 5 din Regulament, Comisia Judeteana are sub indrumare si control Comisiile locale de fond funciar.
S-a mai criticat si neretinerea calitatii de comitenti a MAI si Institutiei Prefectului pentru Comisiile de fond funciar care asigura realizarea atributiilor si responsabilitatilor stabilite potrivit L. 18/91, pe titluri fiind aplicata parafa Ministerului in cauza, ceea ce simbolizeaza o asumare a raspunderii, institutia prefectului avand atributii privind respectarea pe ansamblu la nivel judetean, a aplicarii legilor reparatorii de reconstituire a dreptului de proprietate privata.
In orice caz, in ipoteza in care s-ar respinge cererile de chemare in garantie ale Ministerului Afacerilor Interne si Institutiei Prefectului, a solicitat sa fie atrasa in mod direct raspunderea Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, cerere noua, inadmisibil a fi formulata pentru prima data in recurs.
Prin intampinare la recursul reclamantului (f. 38-40 ds. recurs) Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea recursului, in ce-1 priveste, evocand ca potrivit prevederilor art. 6 lit f Anexa 1 a Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, emiterea titlurilor de proprietate este una dintre atributiile stabilite in mod expres in sarcina comisiilor judetene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
In continuare s-au evocat mai multe dispozitii legale precum art. 12 alin.l din L. 18/91, al.2 al acestuia si partial art. XX Xl.2 din L. 18/91, art.2 alin.2 din L 340/2004, art.l alin.2 din OUG 96/2012 care, in opinia intimatei stabilesc ca in procesul de aplicare a L. 18/91 singurele organe care au atributii sunt comisiile locale si judetene, iar in ceea ce priveste raporturile dintre MAI si prefect, atributia MAI vizeaza nu fondul legii, ci doar aspecte organizatorice.
in plus s-a evocat faptul ca MAI nu poate avea calitatea de comitent pentru prepusii Comisia Locala si comisia Judeteana parate in cauza dedusa judecatii prin prisma desp. Art. 60 si urm Cod procedura civila intrucat in cazul in care ar avea aceste atributii s-ar ajunge in situatia ca reclamantii carora li s-a respins actiunea sa fie despagubiti de cel chemat in garantie, ceea ce desigur este inadmisibil cata vreme acesta nu poate fi chemat in garantie decat de parate.
Prin intampinarea la recursul formulat de C. E. (f.58-61 ds. recurs) reclamantii G. A. si G. G. au solicitat respingerea recursului, aratand ca nu este reala sustinerea ca terenul in litigiu fusese deja atribuit lui C. E. prin adeverinta nr. XXX/xx.xx.xxxx la momentul formularii cererii de reconstituire de catre reclamanti, intrucat inclusiv recurenta C. E. solicitat potrivit precizarilor depuse la dosar de Comisia Locala la xx.xx.xxxx ca cele 3,5 ha sa fie acordate la un loc cu rudele sale ing. F. I., indicand si denumirile locale al amplasamentelor "Valea Grajdului" si "Pur" (parcelele XXX si 22 in numerotarea cadastrala actuala).
In plus, se mai arata ca adeverinta nr. XXX/xx.xx.xxxx de asupra careia face trimitere cu insistenta recurenta, se refera doar la acordarea de actiuni la fostul IAS, si nu la teren in sine: intr-o aplicare normala a legii aceste actiuni ar fi trebuit sa corespunda terenului vechiului amplasament al autorilor recurentei, C. E., acela care a si fost solicitat de catre recurenta cu cererea nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
S-a mai aratat ca la data emiterii titlului de proprietate fictiv petentilor, nici intimata C. E. nu fusese pusa in posesie cu terenul de pe vechiul amplasament al familiei G., din p.c. XX/XX, adica in anul 2002, cand IAS-urile fusesera desfiintate, iar terenul trecut deja in administrarea ADS, liber juridic si apt de a fi preluat de catre comisiile de fond funciar,daca isi indeplineau intocmai atributiile legale.
S-a mai evocat si faptul ca pretinsa fisa tehnica de punere in posesie (Anexata doc. trimise de OCPI la dosar la xx.xx.xxxx - fila 109 voi. II dosar) este emisa abia la xx.xx.xxxx, vadit informa, intocmita in alb, nu exista semnatura vreunui reprezentant ADS, iar pretinsa semnatura a numitei C. E. este nereala, total diferita de cea din cererea de la Legea nr. 18/1991 - nr. XXXX/xx.xx.xxxx(anexata precizarilor depuse de Comisia Locala la xx.xx.xxxx).
Cat priveste temeiul legal pentru constatarea nulitatii absolute a T.P. C. I.E. s-a aratat ca acesta este art. III din L.169/97 alin. 4 lit.ii cu modificarile aduse prin L 247/2007, care se analizeaza in relatie cu data solicitarii reconstituirii dreptului de proprietate de catre autorul reclamantilor, dar si cand s-a pus in discutie efectiv reconstituirea, care a avut loc abia in anul 2002, cand s-a procedat la analiza si intocmirea actelor tehnice, topocadastrale, obligatorii dupa lege, de identificare si intocmire a titlului de proprietate.
S-a evocat si faptul ca principiul reconstituirii pe vechiul amplasament fost mereu un principiu care a fost avut in vedere de caracterul reparator al legilor fondului funciar si, in plus, titlul lui C. nu a fost unul legal pe amplasamentul ce nu i se cuvenea, mai ales ca nu i s-a modificat amplasamentul initial reconstituit.
In ceea ce priveste critica recurentei vizand aceea ca recurentilor reclamanti G. li s-a acordat mai mult decat au cerut deoarece titlul respectiv ar fi fost anulat si nu doar modificat prin sentinta de fond- cum a fost solicitarea din cererea introductiva, s-a aratat ca, nu a privit pe recurenta in mod direct ca sa justifice un interes in intelesul normelor procedurale pentru a invoca aceste elemente.
Recursurile declarate sunt nefondate, pentru cele ce vor arata in continuare:
I. In ceea ce priveste recursul paratei C. intemeiat in special pe faptul ca vechiul amplasament solicitat in anul 1991 nu era liber si nu ar fi putut fi
acordat intrucat se afla in administrarea fostului IAS Catamarasti unde ar fi putut fi reconstituit la cerere in actiuni si nu la dispozitia Comisiei Locale de fond funciar X pentru a dispune in legatura cu acest teren, Tribunalul Botosani va arata urmatoarele:
Si in situatia de reconstituire reglementata de art. 37 al.2 din Legea 18/1991 primeaza principiul reconstituirii vechiului amplasament, acest fapt decurgand atat din procedura propriu zisa cat si din conditionarea recunoasterii calitatii de actionar de existenta vechiului amplasament in patrimoniu societatii agricole sau comerciale.
In ceea ce priveste procedura de urmat si in acest caz cererea de reconstituire se depune la primaria in a carei raza teritoriala se afla unitatea agricola care are in administrare terenul solicitat si care stabileste societatile comerciale ce trebuie sa recunoasca petitionarilor calitatea de actionar, daca terenul solicitat se afla in patrimoniul lor.
Astfel, comisia locala de aplicare a Legii 18/1991 care primeste cererea are obligatia de a clarifica daca este o solicitare de reconstituire in temeiul art. 9 din Legea 18/1991, cand terenul se afla pe raza sa administrativa sau este o cerere care are ca temei juridic prevederile art. 37 din lege in conditiile in care suprafata solicitata se afla in patrimoniul unei societati agricole sau comerciale si s-o trimita persoanei care are in administrare terenul pentru a primi decizie de actionar, lucru care nu s-a intamplat in speta din vina Comisiei locale X care a dispus pur si simplu reconstituirea emitand adeverinta provizorie de proprietate.
In ceea ce priveste calitatea de actionar, suportul faptic il constituie vechiul amplasament neexistand nici o ratiune pentru care legiuitorul sa oblige o societate sa recunoasca calitatea de actionar unei persoane care nu a adus nimic in patrimoniul pe care il administreaza.
Asadar, cele doua calitati : fost proprietar al terenului aflat in perimetrul societatii si actionar sunt absolut ingemanate, calitatea de actionar fiind lipsita de continut fara determinarea vechii proprietati care ol consacra.
Ca este asa o dovedeste inclusiv procedura mai simpla a reconstituirii terenurilor dispusa de legiuitor in acest caz.
De altfel recurenta nu a contestat momentul formularii cererii de reconstituire de catre reclamanti care a fost la aparitia Legii 18/1991, adeverinta provizorie fiind emisa in anul 1992, neavand nici o relevanta momentul emiterii adeverintei de reconstituire pe numele acestei recurente sau a titlului in conditiile in care cererea formulata in termen de fostul proprietar indisponibiliza amplasamentul sau pentru oricare din terti.
Mai mult decat atat autorul intimatelor, C. E., F. A. I. nu au avut niciodata loturi in proprietate in amplasamentul reconstituit, respectiv pc XX/XX, ci asa cum rezulta din registrul parcelar, acestea au detinut teren in cu totul alte tarlale, respectiv A XXX, pc.c XXX/8 li XX/X nr.21 pentru care a si fost emisa initial fisa tehnica de catre Comisia Locala X care continea si toate semnaturile membrilor Comisiei de Fond Funciar.
Faptul ca amplasamentul in litigiu a fost vechea proprietate a autorului reclamantei rezulta din declaratia martorului B. D. care a masurat amplasamentele si care in calitate de membru al Comisiei de fond funciar a aratat ca restituirea realizata pe numele mamei petentilor a avut in vedere vechea proprietate, aspecte relatate si in declaratia martorului L. I..
De altfel, inclusiv intimata C. E. a solicitat in cererea de reconstituire nr. XXXX/xx.xx.xxxx (f.136, voi II ds) ca terenul de 3,5 ha sa-i fie acordat la un loc cu rudele sale indicand amplasamentele: "Valea Grajdului si Rur", care au parcele cadastrale XXX/8, XX/X inscrise in singura fisa tehnica nr.XXXX/xx.xx.xxxx ce contine semnaturile tuturor membrilor comisiei de fond funciar, (f.108, voi II ds.).
Ori, fisa tehnica de punere in posesie (f. 109 voi II ds.) emisa la xx.xx.xxxx nu mai contine amplasamentele initiale si de altfel cele solicitate in cererea de la Legea 18/1991 si nici semnaturile persoanelor abilitate cu aplicarea legii , inclusiv recurenta recunoscand ca apare in evidenta OCPI cu doua fise tehnice diferite, dar afirmand ca de aceasta situatie nu este ea vinovata si nici nu poate atrage nulitatea titlului sau de proprietate.
Tribunalul Botosani apreciaza ca cele doua fise tehnice prin ele insele nu sunt determinante, dar ele confirma situatia de fapt in favoarea reclamantilor si protejata de lege, aceea ca acestia au solicitat in termen si au obtinut reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechiul amplasamentul, aceste fise tehnice fiind dovezi concludente ale faptului ca terenul era liber si ca abia ulterior terenul in litigiu fost inscris in fisa tehnica intocmita recurentei C. E. la 26 mai 2004 si nu prin adeverinta generica de reconstituire care daca a validat cererea, a validat solicitarea pentru amplasamentul din "Valea Grajdului si Rus", pentru ca acestea au fost pretentiile.
Cele doua conditii evocate de recurenta C. in petitia de recurs, respectiv faptul ca reclamantii n-au avut niciodata posesia terenului chiar daca defunctei lor mame i-a fost eliberata adeverinta de proprietate, iar reconstituirea s-a facut ulterior adeverintei recurente nu sunt prevazute de textul art. III alin. 1, lit. ii, de altfel evocate de recurenta in petitul cererii de recurs, legiuitorul insistand asupra a doua aspecte indisolubil legate: sa fi fost formulata cerere de fostul proprietar si amplasamentul solicitat sa fie liber la data solicitarii, iar faptul ca inca se afla in administrarea IAS Catamarasti insemna ca era liber si ca nu fusese atribuit tertelor persoane (prin actiuni).
Recurenta nu justifica nici un interes pentru a critica faptul ca instanta a atribuit mai mult decat a cerut prin acea dispozitie de obligare a Comisiei Locale de Fond Funciar de punere in posesie a reclamantilor cata vreme se refera la amplasamente deja excluse din titlul sau de proprietate tocmai in scopul atribuirii lor reclamantilor, mai ales ca operatiunea punerii in posesie ar fi trebuit sa fie anterioara.
Legea 18/1991 are un caracter reparator si de acea principiul care domina textele sale este cel al reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, in afara exceptiilor strict prevazute, intre care nu se incadreaza nicidecum prev. art. 37 din Legea 18/1991 care au constituit in speta temeiul reconstituirii terenurilor in litigiu altor persoane decat fostii proprietari ce puteau dobandi calitatea de actionari la societati agricole ce le-au administrat terenurile.
II. Recursul Primarului comunei X in calitatea sa de reprezentant al
Comisiei Locale de fond funciar este de asemenea nefondat, si trebuie aratat aici
ca este lipsita de relevanta terminologia juridica prin care s-a dispus in mod
corect invalidarea unui titlu de proprietate (al paratei) cata vreme situatia de fapt
a fost temeinic stabilita in raport de probatoriul administrat, de altfel, relatata
mai sus in concluziile privind solutia ce se va da recursului paratei, iar aceasta
situatie de fapt corect incadrata in prevederea legii.
In concluzie ca se dispune "modificare" sau "anulare", textul dispozitiei lamureste in continuare in mod clar si neechivoc in ce consta ace
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Fondul funciar
Carte funciara - Sentinta civila nr. 224 din data de 30.07.2013Actiune oblica. Legea nr. 18/1991 - Sentinta civila nr. 805 din data de 21.09.2017
Contestatie in anulare speciala intemeiata pe motivul erorii materiale - Decizie nr. 452 din data de 10.05.2012
Constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate - Decizie nr. 18 din data de 13.01.2011
Atribuirea unui teren revolutionarilor - Decizie nr. 45 din data de 19.02.2010
Actiune in revendicare - Decizie nr. 289 din data de 22.04.2010
Fond funciar - Decizie nr. 835 din data de 17.12.2009
Fond funciar - Sentinta civila nr. 680 din data de 12.09.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 629 din data de 19.07.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 376 din data de 18.04.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 333 din data de 04.04.2012
Modificare titlu - Sentinta civila nr. 230 din data de 01.03.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 561 din data de 16.02.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 1387 din data de 16.12.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 992 din data de 27.10.2010
Revendicare - Sentinta civila nr. 842 din data de 06.10.2010
Modificare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 620 din data de 14.07.2010
Proprietate privata - Sentinta civila nr. 549 din data de 16.06.2010
Anulare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 22 din data de 29.04.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 116 din data de 17.02.2010