Cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri forestiere. Cerintele ce trebuie indeplinite pentru ca petentul sa beneficieze de prevederile art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212 din 24 oc...

  2. Domeniu asociat � Fond Funciar. Cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri forestiere. Cerintele ce trebuie indeplinite pentru ca petentul sa beneficieze de prevederile art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212 din 24 octombrie 2008.


Sectia civila. Decizia  civila 84/RC din 26.01.2009.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Bicaz sub nr. 1739/188/2008 petentul CN.Gh. a formulat, in contradictoriu cu intimatele Comisia judeteana Neamt si Comisia locala Borca pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, plangere impotriva Hotararii nr. 6987/27.06.2008, emisa de prima intimata, prin care i s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 3 ha teren forestier.
In motivare a aratat ca defunctul sau bunic matern, H.G.H., figureaza inscris in tabelele cu persoanele indreptatite a fi improprietarite in baza Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare ca avand in proprietate 2 ha teren. Cum in acest act normativ se prevedea completarea lotului detinut de fiecare participant la razboi pana la suprafata de 5 ha iar in tabel se specifica faptul ca urma a fi improprietarit pe mosia Sturdza, a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenta de 3 ha teren forestier, ce a fost propusa pentru validare de Comisia locala Borca, insa Comisia judeteana Neamt a invalidat-o prin hotararea contestata, pe motiv ca din coroborarea prevederilor Legii nr. 187/1945 cu cele ale art. 36 din Legea nr. 1/2000 nu ar rezulta ca persoanele inscrise in tabelele de improprietarire ar avea vocatie la reconstituirea dreptului de proprietate.
Totodata, aceasta intimata a apreciat ca cererea petentului este tardiva.
Desi legal citate, cele doua comisii de fond funciar nu au formulat intampinari, imprejurare din care prima instanta a conchis ca ele au achiesat tacit la plangerea petentului.
Prin sentinta civila nr. 1240 din data de 07.10.2008 Judecatoria Bicaz a admis plangerea petentului C.N.Gh., a anulat in parte hotararea contestata si a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea acestuia pentru suprafata de 3 ha teren forestier pe raza comunei Borca.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca Legea nr. 187/1945 prevedea improprietarirea participantilor la razboi cu teren in completare pana la lotul tip de 5 ha, insa la aplicarea acesteia s-au comis inechitati si discriminari, in sensul ca in tabelele cu indreptatitii la improprietarire la rubrica �pamant cuvenit� la unii dintre ei au fost trecute diverse suprafete de teren iar la altii nu; tot astfel, unii indreptatiti au primit terenurile cuvenite in timp ce altii nu, insa toate acestea nu pot conduce la concluzia ca acestia din urma nu aveau dreptul la completarea suprafetei de teren pana la lotului tip.
A mai retinut ca art. 36 din Legea nr. 1/2000 � care se refera la situatia persoanelor inscrise in tabelele de improprietariti � a cunoscut modificari succesive, spiritul acestor modificari fiind in sensul ca aceste persoanele au vocatie la reconstituirea dreptului de proprietate.
In consecinta, a considerat ca petentul este indreptatit la atribuirea suprafetei de teren solicitate deoarece autorul sau, defunctul H. G. H., figureaza inscris in tabelul persoanelor indreptatite a fi improprietarite in baza Legii nr. 187/1945 cu suprafata de 2 ha teren pamant propriu si, cu toate ca in tabel nu se precizeaza cat teren urma sa primeasca, in conformitate cu dispozitiile acestui act normativ avea dreptul la atribuirea diferentei pana la lotul tip de 5 ha. Aceasta cu atat mai mult cu cat un numar imens de persoane din comuna Borca si din comunele invecinate au beneficiat deja de atribuirea diferentei mentionate, iar a refuza petentului acest drept ar conduce la o discriminare evidenta in conditiile in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat in mod constant practicile discriminatorii.
De asemenea, in ceea ce priveste atribuirea de teren forestier, instanta de fond si-a motivat solutia prin faptul ca este de notorietate ca in zona de munte nu existau disponibile decat astfel de terenuri, si tocmai de aceea in anul 1945 o suprafata imensa a fost expropriata din mosia Sturdza, in scopul aplicarii legii reformei agrare. 
Pe de alta parte, instanta de fond a retinut ca desi familiei Sturdza i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra mosiei detinute anterior, printr-un protocol incheiat cu comunele din zona, ea a cedat la schimb o importanta suprafata de teren din suprafata restituita, in scopul de a fi atribuita persoanelor inscrise in tabelele de improprietariti.
In privinta tardivitatii cererii de reconstituire invocata de intimata Comisia judeteana Neamt, prima instanta a considerat ca petentul a fost de drept repus in termenul de depunere a cererii deoarece toate legile succesive din materia fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererii, avandu-se in vedere dificultatea procesului de reconstituire, listele de improprietarire se obtin foarte greu de la Arhivele Nationale iar in materia reconstituirii dreptului de proprietate a celor inscrisi in tabelele de improprietariti atat legislatia, cat si practica judiciara a fost neunitara, fapt ce a derutat si descurajat pe multi petenti, care s-au decis sa introduca cererile doar atunci cand au fost convinsi ca vor avea castig de cauza.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs intimata Comisia judeteana Neamt, care a criticat-o pentru aplicarea gresita a legilor fondului funciar. A invocat faptul ca petentului i s-ar fi putut atribui in proprietate suprafata de 3 ha teren doar daca prin tabelul cu persoanele indreptatite la improprietarire intocmit in baza Legii nr. 187/1945 autorului sau i s-ar fi stabilit dreptul la improprietarire cu aceasta suprafata, asa cum prevede art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile ulterioare.
In drept recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. pr. civ.
Cererea de recurs este scutita de plata taxei de timbru potrivit art. I pct. 43 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005.
Intimatul - petent nu a depus intampinare si nici nu s-a prezentat la proces.
Analizand motivul de recurs invocat tribunalul apreciaza ca acesta este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat de art. I pct. 39 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin improprietarire cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, li se pot acorda terenurile respective in limita suprafetelor disponibile sau despagubiri.
Ulterior emiterii Hotararii Comisiei judetene Neamt nr. 6987/27.06.2008 si pronuntarii sentintei recurate, art. 36 din Legea nr. 1/2000 a fost modificat din nou prin Legea nr. 212 din 24 octombrie 2008, astfel ca in prezent are urmatorul continut: �Persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin improprietarire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, persoanelor indreptatite la improprietarire, inscrise in tabelele nominale, precum si persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii ca au luptat pe front si ca indeplineau conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarite li se vor acorda terenurile respective, agricole si forestiere, in limita suprafetelor disponibile, sau despagubiri.�
Fata de forma anterioara, recenta modificare a art. 36 din Legea nr. 1/2000 priveste includerea in sfera celor indreptatiti la atribuirea de teren a persoanelor considerate indreptatite la improprietarire prin inscrierea lor in tabelele nominale intocmite in baza Legii nr. 187/1945, precum si a persoanelor care dovedesc faptul ca au luptat pe front si ca, desi indeplineau conditiile necesare pentru a fi improprietarite, au fost totusi omise la intocmirea tabelelor nominale.
De asemenea, modificarea amintita mai sus priveste si precizarea categoriilor de teren ce pot fi acordate acestor persoane � respectiv agricole si forestiere � desigur, in limita suprafetelor disponibile.
Tribunalul apreciaza ca modificarea adusa de Legea nr. 212 din 24 octombrie 2008 nu este de esenta deoarece, in toate cazurile, persoanele la care se refera art. 36 din Legea nr. 1/2000 trebuie sa faca dovada ca lor sau autorilor lor li s-a stabilit dreptul de a fi improprietarite in baza Legii nr. 187/1945, prin inscrierea in tabelul intocmit de comitetul local de improprietarire, avizat de comisia de plasa, a unei suprafete de teren.
In consecinta, simplul fapt al inscrierii autorului petentului pe tabelul persoanelor din fosta comuna Madei indreptatite la improprietarire, fara precizarea suprafetei de teren ce urma sa ii fie atribuita � in conditiile in care tabelul a fost avizat de comisia de plasa � nu dovedeste ca in favoarea acestuia s-a stabilit dreptului de proprietate prin improprietarire pentru suprafata de teren solicitata.
Aceasta deoarece din prevederile Legii nr. 187/1945 si ale Regulamentului nr. 4 de aplicare a acestei legi reiese ca infaptuirea reformei agrare nu se rezuma la o simpla operatie aritmetica de stabilire a diferentei de teren necesara pana la lotul tip de 5 ha urmata de punerea efectiva in posesie cu aceasta suprafata, ci presupunea inainte de toate determinarea suprafetei de teren aflate la dispozitia comisiei de improprietarire (art. 14 din lege) si stabilirea persoanelor care se incadrau in acele categorii ce aveau intaietate la improprietarire (art. 12 din lege).
Reiese ca exista posibilitatea ca terenul disponibil pentru realizarea improprietaririi sa nu fie suficient pentru crearea de noi gospodarii cu suprafata de 5 ha sau pentru completarea gospodariilor existente cu suprafata necesara pana la 5 ha si, implicit, exista posibilitatea ca unele persoane care, desi aveau vocatie la improprietarire, sa nu poata beneficia de prevederile legii din aceste motive obiective.
Realitatea de dupa infaptuirea acestei reforme agrare a dovedit ca terenul disponibil a fost cu totul insuficient pentru realizarea dezideratului ca fiecare gospodarie taraneasca sa detina suprafata minima de 5 ha teren agricol, considerata suficienta pentru ca o familie sa isi asigure traiul din recolta obtinuta de pe terenul propriu, acesta fiind si principalul argument invocat de regimul comunist in vederea colectivizarii agriculturii.
Asa fiind, tribunalul considera ca in mod just intimata Comisia judeteana Neamt a apreciat ca prin simpla inscriere a numitului H.G.H. in tabelul persoanelor indreptatite la improprietarire in baza Legii nr. 187/1945 acestuia nu i s-a stabilit dreptul la improprietarire, situatie in care emiterea Hotararii nr. 6987/27.06.2008 s-a facut cu respectarea prevederilor legale si numai printr-o interpretare gresita a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 instanta de fond a retinut ca fiind intemeiata plangerea petentului Ciubota N. Gheorghe.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 312 alin. 1 si 2 si ale art. 304 pct. 9 Cod procedura civila tribunalul a admis recursul si a modificat in totalitate sentinta recurata in sensul respingerii plangerii petentului ca nefondata