Omor deosebit de grav. Achitare. Respingerea apelurilor.
(Decizie nr. 44/Ap din data de 15.05.2008 pronuntata de Curtea de Apel Brasov) Omor deosebit de grav. Achitare. Respingerea apelurilor.
Prin sentinta penala nr. 65/S/07.02.2007 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 18/62/2005 in baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 lit. c Cod procedura penala a fost achitat inculpatul DIACONESCU EMIL ALEXANDRU (fiul lui Daniel si Melania, nascut la 10.03.1981 in Bucuresti, studii 12 clase, stagiu militar nesatisfacut, fara ocupatie, necasatorit, domiciliat in Brasov, str. Trotus nr. 2, ap.3, CNP 1810316420019, recidivist) pentru savarsirea infractiunilor de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174, art.176 lit. b, d Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, talharie prevazuta de art.211 alin.2 lit. b si c si alin. 2/1 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal si nerespectarea regimului armelor si munitiilor prevazuta de art. 279 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
S-a constatat ca inculpatul a fost retinut 24 ore in perioada 13-14.12.2004 si arestat preventiv in perioada 15.12.2004 – 14.03.2005 si 15.03.2005 – 27.10.2005 .
In baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala a fost revocata masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea Brasov dispusa fata de inculpat prin decizia nr. 637/R/27.10.2005 a Curtii de Apel Brasov .
In baza art. 346 alin. 3 Cod procedura penala au fost respinse pretentiile civile formulate in cauza de partile civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov si SC Farmacia Theea SRL.
S-a constatat ca Cistian Daniel are calitate de parte vatamata si nu s-a constituit parte civila in cauza.
In baza art.192 alin.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a fost trimis in judecata prin rechizitoriul din data de 06.05.2005 al Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Brasov pentru savarsirea infractiunilor de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174, 176 lit. b, d Cod penal, talharie prevazuta de art.211 alin.2 lit. b si c si alin.2/1 lit. b, c Cod penal, nerespectarea regimului armelor si munitiilor prevazuta de art. 279 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal si art. 7 din Legea 543/2002.
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca in data de 6.12.2004, intre orele 19,06 – 19,10, inculpatul a intrat in incinta Farmaciei Theea, pe usa de acces, a intors placuta cu programul unitatii aflat pe usa, semnaland ca unitatea este inchisa, a tras in dreptul usii panoul publicitar mobil aflat in vestibul, a patruns in incaperea destinata desfacerii produselor farmaceutice, pana in dreptul casei de marcat, amplasata pe latura stanga a tejghelei si a comandat succesiv produsele inregistrate in memoria PC mentionate pe bonul 326410. Sertarul in care se aflau aceste produse este situat la circa 3 metri, in spatele casei de marcat, in al treilea corp de raft. Cand victima Cistian Manuela s-a deplasat in acea directie, inculpatul a sarit peste tejghea si sub amenintare cu arma a condus victima in laboratorul din stanga incaperii mentionate, acolo unde se afla si colega sa Susan Daga, unde le-a cerut sa stea in genunchi sau culcate, cel mai probabil victimele au protestat, inculpatul a scapat situatia de sub control si le-a impuscat succesiv in cap executand doua focuri. Ulterior, inculpatul s-a deplasat din nou in spatiul comercial, unde a gasit pe raftul tejghelei de sub casa de marcat cutia cu incasari din care si-a insusit suma de bani, parasind apoi unitatea.
Dupa administrarea probatoriului din faza de cercetare judecatoreasca, instanta de fond a retinut in esenta ca din analiza coroborata a tuturor mijloacelor de proba administrate pe tot parcursul procesului penal se contureaza un puternic dubiu cu privire la savarsirea de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a infractiunilor de omor deosebit de grav, talharie si nerespectarea regimului armelor si munitiilor.
Tribunalul a mai apreciat ca mijloacele de proba administrate in cauza nu reprezinta dovezi convingatoare de vinovatie a inculpatului, nu au forta necesara pentru a rasturna prezumtia de nevinovatie ce opereaza in favoarea inculpatului.
Contradictiile dintre mijloacele de proba, caracterul probabil al altora, descrierea de catre martori a unei persoane in preajma Farmaciei Theea, descriere care nu corespunde cu fizionomia inculpatului si cu obiectele vestimentare pe care le-a purtat inculpatul, expertizele criminalistice traseologice care consolideaza starea de dubiu relativ la comiterea infractiunilor de catre inculpat.
Instanta de fond a mai apreciat ca mijloacele de proba administrate pe tot parcursul procesului penal nu au reusit sa dobandeasca statutul de dovezi convingatoare de vinovatie a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, in sensul ca nu au rasturnat prezumtia de nevinovatie ce opereaza in favoarea acestuia.
Pe parcursul procesului penal mijloacele de proba trebuie sa prezinte o putere de convingere crescanda si nu poate fi pus semn de egalitate intre indiciile temeinice care au justificat arestarea inculpatului, probele care au justificat trimiterea in judecata si cele care ar fi trebuit sa stea la baza unei solutii de condamnare.
In acest sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului „motivele verosimile care au stat la baza arestarii unei persoane nu trebuie sa aiba aceeasi forta ca cele necesare pentru a formula o acuzare, sau pentru a justifica o condamnare” (hotararea Gusinskiy contra Rusiei din 19.05.2004).
Este de necontestat faptul ca infractiunile savarsite in data de 06.12.2004 in Farmacia Theea din Brasov sunt de o periculozitate sociala extrema, reprezinta niste fapte oribile, insa rolul organelor judiciare, inclusiv al instantei de judecata este acela de aflare a adevarului potrivit art. 3 Cod procedura penala, iar aflarea adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele se poate face doar pe baza de probe (art. 62 Cod procedura penala) si cu respectarea tuturor principiilor ce guverneaza desfasurarea procesului penal, principii reglementate atat de legislatia interna cat si de cea europeana.
In speta, tribunalul a mai retinut ca dupa trimiterea in judecata a inculpatului mijloacele de proba administrate in faza de judecata nu au consolidat acuzarea din actul de sesizare ci, dimpotriva nu au mai sustinut-o.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termenul legal, Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov si partea vatamata Cistian Daniel.
Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov a criticat hotararea pentru netemeinicie in ceea ce priveste gresita solutie de achitare a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru pentru comiterea infractiunilor de omor deosebit de grav, talharie si nerespectarea regimului armelor si munitiilor.
S-a apreciat in esenta ca prima instanta a dispus achitarea inculpatului desi toate probele administrate in cauza, atat cele testimoniale cat si cele stiintifice, conduc la concluzia ca acesta se face vinovat de comiterea infractiunilor retinute in sarcina sa.
Asa fiind, intrucat din coroborarea probelor administrate in cauza reiese ca inculpatul este autorul infractiunilor retinute in sarcina sa, s-a solicitat admiterea apelului si condamnarea acestuia la pedeapsa inchisorii, cu executare in regim privativ de libertate. In ceea ce priveste latura civila a cauzei s-a solicitat obligarea inculpatului la plata sumelor care rezulta din constituirea de parte civila.
Suplimentar fata de motivele scrise de apel, procurorul de sedinta a mai sustinut ca, desi instanta de fond a retinut ca si temei al achitarii dispozitiile art. 10 lit. c Cod procedura penala, motivarea este facuta pe dispozitiile art. 10 lit. d Cod procedura penala, astfel ca s-a solicitat admiterea apelului si sub acest aspect.
Partea vatamata Cistian Daniel a sustinut ca instanta de fond in mod gresit a dispus achitarea inculpatului Diaconescu Emil Alexandru in conditiile in care probele administrate in cauza conduc la concluzia ca acesta se face vinovat de comiterea infractiunilor retinute in sarcina sa. In consecinta, a solicitat admiterea apelului si condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii.
Instanta de apel a procedat la ascultarea inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, conform dispozitiilor art. 378 alin. 11 Cod procedura penala (vol. I, f. 44-47).
In cursul judecarii apelului au fost reaudiati martorii Florea Florin (vol. I, f. 83-86), Dragne Mioara (vol. I, f. 137-138), Alexe Florica (vol. I, f. 195-197), Vasile Alexandru Mihail (vol. II, f. 32-33), Smau Gina (vol. II, f. 64-65).
In ciuda tuturor demersurilor facute de curte, nu au putut fi reaudiati martorii Mares Dumitru, Anghel Razvan si Balan Vasile Viorel.
Au fost audiati in calitate de martori si numitii Shami Hussein (vol. II, f. 66-67), Zoltan Benoni (vol. II, f. 68-71), Chirita Dragos (vol. II, f. 103-105).
De asemenea, s-a solicitat avizarea din punct de vedere stiintific de catre Comisia Superioara de Medicina Legala din cadrul Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici” a concluziilor rapoartelor medico-legale intocmite in cauza (vol. I, f. 183).
S-au mai solicitat relatii de la Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov ((vol. I, f. 70-74, 129-130) si de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Brasov (vol. I, f. 78-80).
Examinand sentinta atacata in raport de actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, astfel cum cer dispozitiile art. 371 alin. 2 Cod procedura penala, dar in limitele prevazute de alin. 1 al aceluiasi articol, curtea constata ca apelurile nu sunt fondate, pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
Prima instanta a facut o analiza extrem de laborioasa si de precisa a mijloacelor de proba administrate in cauza, atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata, concluzionand in mod corect ca in cauza nu exista dovezi convingatoare de vinovatie a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, probele neavand forta necesara pentru a rasturna prezumtia de nevinovatie ce opereaza – potrivit legii – in favoarea inculpatului.
Nu vom reanaliza pe larg toate mijloacele de proba avute in vedere de tribunal la pronuntarea solutiei criticate (analiza lor fiind facuta de tribunal cu maxima responsabilitate, asa cum am aratat mai sus), ci vom puncta unele aspecte esentiale, in opinia noastra, care conduc la concluzia ca sentinta pronuntata de prima instanta este legala si temeinica.
Astfel, dintre martorii audiati in cauza, cei pe ale caror declaratii se fundamenteaza actul de acuzare sunt Mares Dumitru, (initial audiat ca martor cu identitate protejata – „Dorin”), precum si martorii cu identitate protejata „Coco” si „Bobo”.
Declaratiile martorului Mares Dumitru, initial audiat ca martor cu identitate protejata („Dorin”), sunt departe de a fi constante (pe parcursul procesului penal) si coerente, cuprinzand numeroase contradictii. De asemenea, este inexplicabila atitudinea acestui martor avuta cu ocazia audierii din data de 20.10.2005, cand, audiat de instanta, a refuzat practic sa raspunda la intrebari, limitandu-se la a-si mentine declaratiile din faza de urmarire penala, aratand ca „nu isi aminteste daca in luna decembrie 2004 a stat in vreun loc de detinere cu inculpatul”, „nu a purtat vreo discutie cu inculpatul despre modul in care se desfasoara perchezitia”, „nu a stat de vorba cu inculpatul pe tema uciderii celor doua farmaciste”.
Lipsa de credibilitate a martorului Mares Dumitru reiese si din faptul ca desi a sustinut ca a aflat inca din luna decembrie 2004 din relatarile inculpatului ca acesta a savarsit crima din Farmacia Theea, a adus la cunostinta organelor judiciare aceste aspecte abia in data de 27.01.2005 (fila 606 volumul II dosar de urmarire penala – aici nu se mentioneaza cine este detinutul care incunostinteaza organele judiciare) sau chiar mai tarziu, in data de 17.03.2005. Daca ar fi fost de buna-credinta, avand in vedere gravitatea faptei, martorul ar fi putut sa aduca mai rapid la cunostinta organelor judiciare cele relatate.
Declaratiile martorilor cu identitate protejata „Coco” si „Bobo”date pe intreg parcursul procesului penal, atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata, nu sunt nici ele constante, numeroasele neconcordante intre declaratiile initiale si cele date ulterior de acesti martori fiind in mod corect surprinse si detaliat expuse de catre prima instanta. Mai mult, se pare ca declaratiile ulterioare date de acesti doi martori au fost puternic influentate de intensa si neinspirata mediatizare a cazului.
Rapoartele de expertiza ADN – si ele mijloace de proba importante in sustinerea acuzarii – au fost de asemenea analizate in mod detaliat de catre judecatorul fondului, criticile din apelurile parchetului si partii vatamate nefiind intemeiate.
Astfel, trebuie subliniat faptul ca rapoartele de expertiza in discutie formuleaza, asupra aspectelor esentiale (cele privind dovada prezentei inculpatului in farmacie), numai concluzii cu valoare de probabilitate. Nefiind concluzii certe, ele nu pot fundamenta o solutie de condamnare, deoarece oricat de mica ar fi probabilitatea ca alta persoana decat inculpatul Diaconescu Emil Alexandru sa fi contribuit la mixtura de urme biologice, aceasta probabilitate subzista si nu poate fi inlaturata.
In acest sens foarte relevante sunt explicatiile verbale date de expertul Ligia Elena Barbarii in fata primei instantei de judecata (dosarul tribunalului, volumul II, fila 207), care a aratat ca in cazul unei mixturi rolul expertului este acela de a stabili care sunt posibilii contribuitori la formarea mixturii.
De asemenea, in ceea ce priveste Raportul de expertiza medico-legala ADN nr. A 15/1260/2005 intocmit la Laboratorul de Genetica din cadrul Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici”, desi expertul a aratat in concluziile acestui raport de expertiza ca „profilul cromozomial Y este unic, putand fi regasit doar la rudele pe linie masculina ale persoanei investigate” (fila 462 dosar de urmarire penala), in fata instantei de fond, in lamuririle verbale date, expertul Barbarii Ligia Elena a aratat ca profilul cromozomial Y este unic raportat la baza de date in care s-a efectuat cautarea (dosarul tribunalului, volumul II, fila 206 verso). Or, aceasta baza de date inregistreaza la nivel european 40.000 de profile cromozomiale Y (din care peste 100 profile cromozomiale Y din Romania). Prin urmare, asa cum in mod intemeiat a retinut si tribunalul, aceasta concluzie nu poate avea o mare relevanta penala la stabilirea vinovatiei inculpatului.
Instanta de fond a constatat in mod just ca rapoartele de expertiza privitoare la factorii secundari ai impuscaturii nasc si ele dubii cu privire la savarsirea infractiunilor de catre inculpat, dubii determinate de: nedescoperirea urmelor de aluminiu (alaturi de bariu, cupru, plumb, ioni azotit si azotat) pe geaca maron ridicata din locuinta inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, urme specifice tragerii artizanale (ca pe obiectele de imbracaminte ale victimelor, unde au fost identificate si urme de aluminiu); imprejurarea ca aceasta geaca ii este scurta la maneci inculpatului (conform experimentului judiciar efectuat in cursul urmaririi penale); ca inculpatul nu a fost vazut purtand aceasta geaca; ca in perioada 04.12.2004 – 06.12.2004 dar si ulterior inculpatul a fost vazut purtand aceleasi obiecte vestimentare: geaca visinie scurta, blugi si adidasi; sansele reduse a se imprima factori secundari si impuscaturii pe geaca maron scurta la maneci pentru inculpat, daca aceasta geaca ar fi fost purtata pe sub o alta geaca de iarna; imprejurarea ca martorii audiati in cauza, care s-au aflat in preajma farmaciei inainte de comiterea faptei, nu au descris un barbat imbracat cu vreo astfel de geaca.
In aceste conditii, apar ca nefondate sustinerile din apelul parchetului in sensul ca aceste rapoarte de expertiza dovedesc faptul ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru este autorul faptelor ce fac obiectul prezentului dosar.
Extrem de importante in cauza sunt si concluziile rapoartelor de expertiza criminalistica traseologica (dosarul tribunalului, volumul V, f. 16-24 si vol. VI, f. 2-14, 51-53).
Astfel, prin actul de sesizare a instantei s-a retinut, printre altele, ca atunci cand victima Cistian Manuela s-a deplasat in acea directie, inculpatul a sarit peste tejghea si sub amenintare cu arma a condus victima in laboratorul din stanga incaperii mentionate, acolo unde se afla si colega sa Susan Daga, unde le-a cerut sa stea in genunchi sau culcate, cel mai probabil victimele au protestat, inculpatul a scapat situatia de sub control si le-a impuscat succesiv in cap executand doua focuri.
Din analiza procesului-verbal de cercetare la fata locului si a declaratiilor martorului cu identitate protejata „Coco”, instanta de fond a retinut in mod corect faptul ca urma de pe tejgheaua farmaciei a fost creata de catre autorul faptelor retinute in rechizitoriu.
Or, fata de continutul celor doua rapoarte de expertiza criminalistica traseologica si de concluziile acestora, este evident ca respectiva urma de incaltaminte de pe tejgheaua farmaciei nu putea sa fie creata de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, deoarece latimea piciorului descult al acestuia (11 cm) este mai mare decat latimea urmei de incaltaminte de pe tejgheaua farmaciei (10 cm) si pentru ca latimea incaltamintei purtata de inculpat (12 cm) este si ea mai mare decat latimea urmei de pe tejgheaua farmaciei (10 cm).
In ceea ce priveste martorii reaudiati de curte, precum si cei audiati pentru prima data in apel, aspectele invederate de acestia nu au condus nici ele la conturarea unei concluzii sigure privind comiterea de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a infractiunilor imputate.
Astfel, martorul Florea Florin (vol. I, f. 83-86, dosar apel) a declarat ca persoana pe care a vazut-o in gara la sfarsitul anului 2004 nu este inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, dar semana foarte bine cu inculpatul.
Martora Dragne Mioara (vol. I, f. 137-138, dosar apel), administrator la sala internet cafe unde inculpatul a afirmat ca s-a aflat in data de 6.12.2004, a aratat ca lucra in perioada respectiva cam trei ore in fiecare zi, in intervalul 15,00 – 18,00, ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru frecventa aceasta sala de internet si ca nu isi aminteste sa il fi vazut in data de 06.12.2004 acolo.
Martora Alexe Florica (vol. I, f. 195-197, dosar apel) a aratat ca in data de 06.12.2004, intre orele 19,00 – 19,45, inculpatul impreuna cu niste baieti si cu o fata au venit la barul unde aceasta lucreaza. Martora a mai aratat ca a ulterior a fost cautata in doua randuri de catre sora inculpatului si o fata numita „Biti” si a fost intrebata daca isi aduce aminte ca pe data de 06.12.2004 inculpatul sa fi fost la acel bar.
Martorul Vasile Alexandru Mihail (vol. II, f. 32-33, dosar apel) a declarat ca in data de 06.12.2004 s-a intalnit la clubul de Internet, in jurul orelor 10,00-12,00, cu inculpatul Diaconescu Emil Alexandru si cu alti prieteni, iar in jurul orei 8,00 seara s-a despartit de grupul de prieteni. Aceste aspecte sunt insa intr-o vadita neconcordanta cu cele invederate de acelasi martor in declaratia data in faza de urmarire penala (dosar parchet, f. 529), cand a sustinut ca s-a intalnit cu inculpatul in data de 6.12.2004 in jurul orei 23,00. De asemenea, in declaratia data in fata primei instante, martorul a invederat faptul ca in ziua respectiva s-a intalnit cu inculpatul la sala de internet in jurul orei 18,00 (dosarul tribunalului, volumul II, f. 130-131). Avand in vedere aceste oscilatii ale martorului cu privire la aspecte esentiale ale cauzei, apreciem ca declaratiile date de el nu pot servi la aflarea adevarului in prezentul dosar.
Martora Smau Gina (vol. II, f. 64-65, dosar apel), administrator la barul SC Gilly SRL din Bucuresti, a aratat ca nu il cunoaste pe inculpatul Diaconescu Emil Alexandru si ca nu l-a vazut in luna decembrie 2004 pe inculpat la acel bar. A mai aratat ca angajata sa Alexe Florica a fost cautata la bar de catre doua fete care au intrbat-o daca isi aminteste despre prezenta inculpatului in bar si daca poate sa declare la politie acest lucru.
Martorul Shami Hussein (vol. II, f. 66-67, dosar apel) a declarat ca este coleg de celula cu martorul Zoltan Benone si ca acesta i-ar fi spus ca in seara zilei cand s-au comis infractiunile a vazut pe strada Victoriei din Brasov un barbat care semana cu inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, insotit de un alt barbat si de o femeie.
Martorul Zoltan Benoni (vol. II, f. 68-71, dosar apel) a sustinut initial ca l-a vazut pe inculpatul Diaconescu Emil Alexandru in mai multe randuri, in iarna 2004-2005, in zona Garii – strada Victoriei, in apropierea Farmaciei Theea, uneori singur, alteori insotit de un alt barbat si de o femeie. Ulterior insa, martorul a aratat ca persoana pe care o vazuse el este aceeasi cu o persoana pe care a vazut-o intr-o fotografie a unui coleg de celula (Marsavela Catalin), dar ca nu poate fi sigur ca este vorba despre inculpat.
Declaratia martorului Zoltan Benoni este confuza, incoerenta, fiind de asemenea greu de inteles de ce acesta s-a hotarat sa dezvaluie ceea ce cunoaste in legatura cu cauza dupa o perioada asa de lunga de timp de la comiterea faptelor.
Martorul Chirita Dragos (vol. II, f. 103-105, dosar apel) a aratat ca este administrator al restaurantului din gara Brasov si ca angajatul sau, martorul Florea Florin, i-a spus – imediat dupa arestarea inculpatului Diaconescu Emil Alexandru – ca il vazuse pe acesta din urma in jurul datei crimei de la farmacie in restaurant, avand chiar un incident cu inculpatul. Martorul a mai aratat ca i-a spus unei cunostinte (Teodosiu Tedy) despre acest fapt, iar sotul farmacistei ucise a aflat de la acea cunostinta si a venit impreuna cu un lucrator de politie, solicitandu-i sa ii puna in legatura cu martorul Florea Florin.
Nu in ultimul rand, mai trebuie precizat si faptul ca nici varianta pe care au incercat sa o acrediteze inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, familia sa si prietenii sai (ce au fost audiati in calitate de martori), respectiv modul in care inculpatul si-a petrecut timpul in perioada 4-6 decembrie 2004, nu apare ca fiind in deplina concordanta cu realitatea. Exista numeroase contradictii intre declaratiile succesive ale inculpatului, intre declaratiile inculpatului si cele ale martorilor propusi de acesta, precum si intre declaratiile martorilor.
Cea mai mare parte dintre aceste neconcordante au fost foarte bine surprinse de catre tribunal, fiind inlaturate pe deplin justificat declaratiile martorilor Sultan Mihnea si Balan Florin Cristian (date in fata instantei de judecata), precum si declaratia martorului Calita Constantin (data in faza de urmarire penala).
Mai exista si alte neconcordante, dintre care retinem cu titlu de exemplu: in declaratia data la 13.12.2004 (f. 478 dosar de urmarire penala) inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a aratat ca si-a petrecut ziua de 6.12.2004 la Bucuresti cu prietena (concubina) sa Aron Ana Maria, fara a nominaliza si alte persoane; in declaratia data la 15.12.2004 (f. 479-480 dosar de urmarire penala) inculpatul a indicat si alte persoane cu care si-a petrecut ziua de 6.12.2004 la Bucuresti, in afara de Aron Ana Maria; in declaratia data la 15.12.2004 la Tribunalul Brasov (f. 483-485 dosar de urmarire penala) inculpatul a aratat ca s-a intalnit prima oara in ziua de 6.12.2004 cu prietena sa Aron Ana Maria la ora 15,00; in declaratia din 20.09.2005 (dosarul tribunalului, volumul I, f. 196-199) inculpatul a aratat ca in ziua de 6.12.2004, la orele 11,30-12,00, cand s-a trezit, prietena sa Aron Ana Maria era in apartament.
In acelasi sens, inculpatul a declarat in repetate randuri (inclusiv in declaratia data la curtea de apel) ca in data de 6.12.2004 a petrecut o anumita perioada de timp, alaturi de alte persoane, si cu martorii Sultan Mihnea si Balan Florin Cristian. Or, cei doi martori au declarat in cursul urmaririi penale ca nu s-au intalnit cu inculpatul in ziua respectiva. Chiar daca in fata instantei martorii mentionati au revenit si au sustinut varianta inculpatului, aceste din urma declaratii au fost inlaturate de tribunal, astfel cum am aratat anterior. Asadar, declaratiile inculpatului sunt in mod evident partial nesincere.
Insa acest fapt nu este suficient pentru a se pronunta o solutie de condamnare a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru. Potrivit art. 65 alin. 1 Cod procedura penala, sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala sau instantei de judecata, or, in speta, in urma administrarii tuturor mijloacelor de proba de catre aceste organe judiciare, nu s-a reusit sa se faca dovada certa a faptului ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru este autorul infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata. Dupa cum am aratat mai sus, ansamblul materialului probator administrat in cauza nu conduce la o concluzie certa privind vinovatia inculpatului.
Temeiul legal retinut de tribunal pentru solutia de achitare a inculpatului (art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 alin. 1 lit. c Cod procedura penala) este corect, tinand seama de faptul ca mijloacele de proba administrate in cauza nu confirma cu certitudine comiterea faptelor de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru. Nu s-a retinut ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor, pentru a fi incidente dispozitiile art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedura penala. Asadar nici sub acest aspect, invocat suplimentar de catre procurorul de sedinta, apelul parchetului nu este fondat.
Si latura civila a cauzei a fost rezolvata corespunzator de catre prima instanta.
Tribunalul a apreciat in mod just ca Cistian Daniel (sotul victimei Cistian Manuela) are calitate de parte vatamata in cauza, luand act ca acesta nu s-a constituit parte civila.
Tinand seama de solutia de achitare pronuntata, precum si dispozitiile art. 346 alin. 3 Cod procedura penala, au fost respinse pretentiile civile formulate de catre partea civila Farmacia Theea SRL si Spitalul Judetean Brasov.
In privinta laturii civile a cauzei, instanta de fond si-a exercitat rolul activ potrivit art. 4 Cod procedura penala si inca de la inregistrarea dosarului pe rolul instantei a depus diligente pentru a afla care sunt mostenitorii victimelor si daca acestia inteleg sa participe in procesul penal in calitate de parti vatamate.
In privinta rudelor victimei Susan Daga, instanta a constatat ca nici una dintre acestea nu si-a manifestat vointa de a participa in procesul penal in calitate de parti vatamate sau parti civile.
Avand in vedere toate considerentele expuse mai sus, curtea, in baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov si partea vatamata Cistian Daniel impotriva sentintei penale nr. 65/S/07.02.2007 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 18/62/2005, pe care a mentinut-o.
In baza art. 189 Cod procedura penala se suporta din fondurile Ministerului Justitiei suma de 660 lei, reprezentand costul avizului emis de Comisia Superioara Medico-Legala, care se plateste Institutului National de Medicina Legala Mina Minovici, precum si contravaloarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pe ruta Bucuresti-Brasov dus-intors, care se plateste martorei Dragne Mioara, sume care se includ in cheltuielile judiciare avansate de stat.
In baza art. 192 alin. 2 Cod procedura penala partea vatamata Cistian Daniel a fost obligat sa plateasca statului suma de 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Decizia penala nr. 44/Ap din 15 mai 2008 – A.S.
Prin sentinta penala nr. 65/S/07.02.2007 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 18/62/2005 in baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 lit. c Cod procedura penala a fost achitat inculpatul DIACONESCU EMIL ALEXANDRU (fiul lui Daniel si Melania, nascut la 10.03.1981 in Bucuresti, studii 12 clase, stagiu militar nesatisfacut, fara ocupatie, necasatorit, domiciliat in Brasov, str. Trotus nr. 2, ap.3, CNP 1810316420019, recidivist) pentru savarsirea infractiunilor de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174, art.176 lit. b, d Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, talharie prevazuta de art.211 alin.2 lit. b si c si alin. 2/1 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal si nerespectarea regimului armelor si munitiilor prevazuta de art. 279 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
S-a constatat ca inculpatul a fost retinut 24 ore in perioada 13-14.12.2004 si arestat preventiv in perioada 15.12.2004 – 14.03.2005 si 15.03.2005 – 27.10.2005 .
In baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala a fost revocata masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea Brasov dispusa fata de inculpat prin decizia nr. 637/R/27.10.2005 a Curtii de Apel Brasov .
In baza art. 346 alin. 3 Cod procedura penala au fost respinse pretentiile civile formulate in cauza de partile civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov si SC Farmacia Theea SRL.
S-a constatat ca Cistian Daniel are calitate de parte vatamata si nu s-a constituit parte civila in cauza.
In baza art.192 alin.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a fost trimis in judecata prin rechizitoriul din data de 06.05.2005 al Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Brasov pentru savarsirea infractiunilor de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174, 176 lit. b, d Cod penal, talharie prevazuta de art.211 alin.2 lit. b si c si alin.2/1 lit. b, c Cod penal, nerespectarea regimului armelor si munitiilor prevazuta de art. 279 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal si art. 7 din Legea 543/2002.
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca in data de 6.12.2004, intre orele 19,06 – 19,10, inculpatul a intrat in incinta Farmaciei Theea, pe usa de acces, a intors placuta cu programul unitatii aflat pe usa, semnaland ca unitatea este inchisa, a tras in dreptul usii panoul publicitar mobil aflat in vestibul, a patruns in incaperea destinata desfacerii produselor farmaceutice, pana in dreptul casei de marcat, amplasata pe latura stanga a tejghelei si a comandat succesiv produsele inregistrate in memoria PC mentionate pe bonul 326410. Sertarul in care se aflau aceste produse este situat la circa 3 metri, in spatele casei de marcat, in al treilea corp de raft. Cand victima Cistian Manuela s-a deplasat in acea directie, inculpatul a sarit peste tejghea si sub amenintare cu arma a condus victima in laboratorul din stanga incaperii mentionate, acolo unde se afla si colega sa Susan Daga, unde le-a cerut sa stea in genunchi sau culcate, cel mai probabil victimele au protestat, inculpatul a scapat situatia de sub control si le-a impuscat succesiv in cap executand doua focuri. Ulterior, inculpatul s-a deplasat din nou in spatiul comercial, unde a gasit pe raftul tejghelei de sub casa de marcat cutia cu incasari din care si-a insusit suma de bani, parasind apoi unitatea.
Dupa administrarea probatoriului din faza de cercetare judecatoreasca, instanta de fond a retinut in esenta ca din analiza coroborata a tuturor mijloacelor de proba administrate pe tot parcursul procesului penal se contureaza un puternic dubiu cu privire la savarsirea de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a infractiunilor de omor deosebit de grav, talharie si nerespectarea regimului armelor si munitiilor.
Tribunalul a mai apreciat ca mijloacele de proba administrate in cauza nu reprezinta dovezi convingatoare de vinovatie a inculpatului, nu au forta necesara pentru a rasturna prezumtia de nevinovatie ce opereaza in favoarea inculpatului.
Contradictiile dintre mijloacele de proba, caracterul probabil al altora, descrierea de catre martori a unei persoane in preajma Farmaciei Theea, descriere care nu corespunde cu fizionomia inculpatului si cu obiectele vestimentare pe care le-a purtat inculpatul, expertizele criminalistice traseologice care consolideaza starea de dubiu relativ la comiterea infractiunilor de catre inculpat.
Instanta de fond a mai apreciat ca mijloacele de proba administrate pe tot parcursul procesului penal nu au reusit sa dobandeasca statutul de dovezi convingatoare de vinovatie a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, in sensul ca nu au rasturnat prezumtia de nevinovatie ce opereaza in favoarea acestuia.
Pe parcursul procesului penal mijloacele de proba trebuie sa prezinte o putere de convingere crescanda si nu poate fi pus semn de egalitate intre indiciile temeinice care au justificat arestarea inculpatului, probele care au justificat trimiterea in judecata si cele care ar fi trebuit sa stea la baza unei solutii de condamnare.
In acest sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului „motivele verosimile care au stat la baza arestarii unei persoane nu trebuie sa aiba aceeasi forta ca cele necesare pentru a formula o acuzare, sau pentru a justifica o condamnare” (hotararea Gusinskiy contra Rusiei din 19.05.2004).
Este de necontestat faptul ca infractiunile savarsite in data de 06.12.2004 in Farmacia Theea din Brasov sunt de o periculozitate sociala extrema, reprezinta niste fapte oribile, insa rolul organelor judiciare, inclusiv al instantei de judecata este acela de aflare a adevarului potrivit art. 3 Cod procedura penala, iar aflarea adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele se poate face doar pe baza de probe (art. 62 Cod procedura penala) si cu respectarea tuturor principiilor ce guverneaza desfasurarea procesului penal, principii reglementate atat de legislatia interna cat si de cea europeana.
In speta, tribunalul a mai retinut ca dupa trimiterea in judecata a inculpatului mijloacele de proba administrate in faza de judecata nu au consolidat acuzarea din actul de sesizare ci, dimpotriva nu au mai sustinut-o.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termenul legal, Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov si partea vatamata Cistian Daniel.
Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov a criticat hotararea pentru netemeinicie in ceea ce priveste gresita solutie de achitare a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru pentru comiterea infractiunilor de omor deosebit de grav, talharie si nerespectarea regimului armelor si munitiilor.
S-a apreciat in esenta ca prima instanta a dispus achitarea inculpatului desi toate probele administrate in cauza, atat cele testimoniale cat si cele stiintifice, conduc la concluzia ca acesta se face vinovat de comiterea infractiunilor retinute in sarcina sa.
Asa fiind, intrucat din coroborarea probelor administrate in cauza reiese ca inculpatul este autorul infractiunilor retinute in sarcina sa, s-a solicitat admiterea apelului si condamnarea acestuia la pedeapsa inchisorii, cu executare in regim privativ de libertate. In ceea ce priveste latura civila a cauzei s-a solicitat obligarea inculpatului la plata sumelor care rezulta din constituirea de parte civila.
Suplimentar fata de motivele scrise de apel, procurorul de sedinta a mai sustinut ca, desi instanta de fond a retinut ca si temei al achitarii dispozitiile art. 10 lit. c Cod procedura penala, motivarea este facuta pe dispozitiile art. 10 lit. d Cod procedura penala, astfel ca s-a solicitat admiterea apelului si sub acest aspect.
Partea vatamata Cistian Daniel a sustinut ca instanta de fond in mod gresit a dispus achitarea inculpatului Diaconescu Emil Alexandru in conditiile in care probele administrate in cauza conduc la concluzia ca acesta se face vinovat de comiterea infractiunilor retinute in sarcina sa. In consecinta, a solicitat admiterea apelului si condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii.
Instanta de apel a procedat la ascultarea inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, conform dispozitiilor art. 378 alin. 11 Cod procedura penala (vol. I, f. 44-47).
In cursul judecarii apelului au fost reaudiati martorii Florea Florin (vol. I, f. 83-86), Dragne Mioara (vol. I, f. 137-138), Alexe Florica (vol. I, f. 195-197), Vasile Alexandru Mihail (vol. II, f. 32-33), Smau Gina (vol. II, f. 64-65).
In ciuda tuturor demersurilor facute de curte, nu au putut fi reaudiati martorii Mares Dumitru, Anghel Razvan si Balan Vasile Viorel.
Au fost audiati in calitate de martori si numitii Shami Hussein (vol. II, f. 66-67), Zoltan Benoni (vol. II, f. 68-71), Chirita Dragos (vol. II, f. 103-105).
De asemenea, s-a solicitat avizarea din punct de vedere stiintific de catre Comisia Superioara de Medicina Legala din cadrul Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici” a concluziilor rapoartelor medico-legale intocmite in cauza (vol. I, f. 183).
S-au mai solicitat relatii de la Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov ((vol. I, f. 70-74, 129-130) si de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Brasov (vol. I, f. 78-80).
Examinand sentinta atacata in raport de actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, astfel cum cer dispozitiile art. 371 alin. 2 Cod procedura penala, dar in limitele prevazute de alin. 1 al aceluiasi articol, curtea constata ca apelurile nu sunt fondate, pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
Prima instanta a facut o analiza extrem de laborioasa si de precisa a mijloacelor de proba administrate in cauza, atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata, concluzionand in mod corect ca in cauza nu exista dovezi convingatoare de vinovatie a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, probele neavand forta necesara pentru a rasturna prezumtia de nevinovatie ce opereaza – potrivit legii – in favoarea inculpatului.
Nu vom reanaliza pe larg toate mijloacele de proba avute in vedere de tribunal la pronuntarea solutiei criticate (analiza lor fiind facuta de tribunal cu maxima responsabilitate, asa cum am aratat mai sus), ci vom puncta unele aspecte esentiale, in opinia noastra, care conduc la concluzia ca sentinta pronuntata de prima instanta este legala si temeinica.
Astfel, dintre martorii audiati in cauza, cei pe ale caror declaratii se fundamenteaza actul de acuzare sunt Mares Dumitru, (initial audiat ca martor cu identitate protejata – „Dorin”), precum si martorii cu identitate protejata „Coco” si „Bobo”.
Declaratiile martorului Mares Dumitru, initial audiat ca martor cu identitate protejata („Dorin”), sunt departe de a fi constante (pe parcursul procesului penal) si coerente, cuprinzand numeroase contradictii. De asemenea, este inexplicabila atitudinea acestui martor avuta cu ocazia audierii din data de 20.10.2005, cand, audiat de instanta, a refuzat practic sa raspunda la intrebari, limitandu-se la a-si mentine declaratiile din faza de urmarire penala, aratand ca „nu isi aminteste daca in luna decembrie 2004 a stat in vreun loc de detinere cu inculpatul”, „nu a purtat vreo discutie cu inculpatul despre modul in care se desfasoara perchezitia”, „nu a stat de vorba cu inculpatul pe tema uciderii celor doua farmaciste”.
Lipsa de credibilitate a martorului Mares Dumitru reiese si din faptul ca desi a sustinut ca a aflat inca din luna decembrie 2004 din relatarile inculpatului ca acesta a savarsit crima din Farmacia Theea, a adus la cunostinta organelor judiciare aceste aspecte abia in data de 27.01.2005 (fila 606 volumul II dosar de urmarire penala – aici nu se mentioneaza cine este detinutul care incunostinteaza organele judiciare) sau chiar mai tarziu, in data de 17.03.2005. Daca ar fi fost de buna-credinta, avand in vedere gravitatea faptei, martorul ar fi putut sa aduca mai rapid la cunostinta organelor judiciare cele relatate.
Declaratiile martorilor cu identitate protejata „Coco” si „Bobo”date pe intreg parcursul procesului penal, atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata, nu sunt nici ele constante, numeroasele neconcordante intre declaratiile initiale si cele date ulterior de acesti martori fiind in mod corect surprinse si detaliat expuse de catre prima instanta. Mai mult, se pare ca declaratiile ulterioare date de acesti doi martori au fost puternic influentate de intensa si neinspirata mediatizare a cazului.
Rapoartele de expertiza ADN – si ele mijloace de proba importante in sustinerea acuzarii – au fost de asemenea analizate in mod detaliat de catre judecatorul fondului, criticile din apelurile parchetului si partii vatamate nefiind intemeiate.
Astfel, trebuie subliniat faptul ca rapoartele de expertiza in discutie formuleaza, asupra aspectelor esentiale (cele privind dovada prezentei inculpatului in farmacie), numai concluzii cu valoare de probabilitate. Nefiind concluzii certe, ele nu pot fundamenta o solutie de condamnare, deoarece oricat de mica ar fi probabilitatea ca alta persoana decat inculpatul Diaconescu Emil Alexandru sa fi contribuit la mixtura de urme biologice, aceasta probabilitate subzista si nu poate fi inlaturata.
In acest sens foarte relevante sunt explicatiile verbale date de expertul Ligia Elena Barbarii in fata primei instantei de judecata (dosarul tribunalului, volumul II, fila 207), care a aratat ca in cazul unei mixturi rolul expertului este acela de a stabili care sunt posibilii contribuitori la formarea mixturii.
De asemenea, in ceea ce priveste Raportul de expertiza medico-legala ADN nr. A 15/1260/2005 intocmit la Laboratorul de Genetica din cadrul Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici”, desi expertul a aratat in concluziile acestui raport de expertiza ca „profilul cromozomial Y este unic, putand fi regasit doar la rudele pe linie masculina ale persoanei investigate” (fila 462 dosar de urmarire penala), in fata instantei de fond, in lamuririle verbale date, expertul Barbarii Ligia Elena a aratat ca profilul cromozomial Y este unic raportat la baza de date in care s-a efectuat cautarea (dosarul tribunalului, volumul II, fila 206 verso). Or, aceasta baza de date inregistreaza la nivel european 40.000 de profile cromozomiale Y (din care peste 100 profile cromozomiale Y din Romania). Prin urmare, asa cum in mod intemeiat a retinut si tribunalul, aceasta concluzie nu poate avea o mare relevanta penala la stabilirea vinovatiei inculpatului.
Instanta de fond a constatat in mod just ca rapoartele de expertiza privitoare la factorii secundari ai impuscaturii nasc si ele dubii cu privire la savarsirea infractiunilor de catre inculpat, dubii determinate de: nedescoperirea urmelor de aluminiu (alaturi de bariu, cupru, plumb, ioni azotit si azotat) pe geaca maron ridicata din locuinta inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, urme specifice tragerii artizanale (ca pe obiectele de imbracaminte ale victimelor, unde au fost identificate si urme de aluminiu); imprejurarea ca aceasta geaca ii este scurta la maneci inculpatului (conform experimentului judiciar efectuat in cursul urmaririi penale); ca inculpatul nu a fost vazut purtand aceasta geaca; ca in perioada 04.12.2004 – 06.12.2004 dar si ulterior inculpatul a fost vazut purtand aceleasi obiecte vestimentare: geaca visinie scurta, blugi si adidasi; sansele reduse a se imprima factori secundari si impuscaturii pe geaca maron scurta la maneci pentru inculpat, daca aceasta geaca ar fi fost purtata pe sub o alta geaca de iarna; imprejurarea ca martorii audiati in cauza, care s-au aflat in preajma farmaciei inainte de comiterea faptei, nu au descris un barbat imbracat cu vreo astfel de geaca.
In aceste conditii, apar ca nefondate sustinerile din apelul parchetului in sensul ca aceste rapoarte de expertiza dovedesc faptul ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru este autorul faptelor ce fac obiectul prezentului dosar.
Extrem de importante in cauza sunt si concluziile rapoartelor de expertiza criminalistica traseologica (dosarul tribunalului, volumul V, f. 16-24 si vol. VI, f. 2-14, 51-53).
Astfel, prin actul de sesizare a instantei s-a retinut, printre altele, ca atunci cand victima Cistian Manuela s-a deplasat in acea directie, inculpatul a sarit peste tejghea si sub amenintare cu arma a condus victima in laboratorul din stanga incaperii mentionate, acolo unde se afla si colega sa Susan Daga, unde le-a cerut sa stea in genunchi sau culcate, cel mai probabil victimele au protestat, inculpatul a scapat situatia de sub control si le-a impuscat succesiv in cap executand doua focuri.
Din analiza procesului-verbal de cercetare la fata locului si a declaratiilor martorului cu identitate protejata „Coco”, instanta de fond a retinut in mod corect faptul ca urma de pe tejgheaua farmaciei a fost creata de catre autorul faptelor retinute in rechizitoriu.
Or, fata de continutul celor doua rapoarte de expertiza criminalistica traseologica si de concluziile acestora, este evident ca respectiva urma de incaltaminte de pe tejgheaua farmaciei nu putea sa fie creata de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, deoarece latimea piciorului descult al acestuia (11 cm) este mai mare decat latimea urmei de incaltaminte de pe tejgheaua farmaciei (10 cm) si pentru ca latimea incaltamintei purtata de inculpat (12 cm) este si ea mai mare decat latimea urmei de pe tejgheaua farmaciei (10 cm).
In ceea ce priveste martorii reaudiati de curte, precum si cei audiati pentru prima data in apel, aspectele invederate de acestia nu au condus nici ele la conturarea unei concluzii sigure privind comiterea de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a infractiunilor imputate.
Astfel, martorul Florea Florin (vol. I, f. 83-86, dosar apel) a declarat ca persoana pe care a vazut-o in gara la sfarsitul anului 2004 nu este inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, dar semana foarte bine cu inculpatul.
Martora Dragne Mioara (vol. I, f. 137-138, dosar apel), administrator la sala internet cafe unde inculpatul a afirmat ca s-a aflat in data de 6.12.2004, a aratat ca lucra in perioada respectiva cam trei ore in fiecare zi, in intervalul 15,00 – 18,00, ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru frecventa aceasta sala de internet si ca nu isi aminteste sa il fi vazut in data de 06.12.2004 acolo.
Martora Alexe Florica (vol. I, f. 195-197, dosar apel) a aratat ca in data de 06.12.2004, intre orele 19,00 – 19,45, inculpatul impreuna cu niste baieti si cu o fata au venit la barul unde aceasta lucreaza. Martora a mai aratat ca a ulterior a fost cautata in doua randuri de catre sora inculpatului si o fata numita „Biti” si a fost intrebata daca isi aduce aminte ca pe data de 06.12.2004 inculpatul sa fi fost la acel bar.
Martorul Vasile Alexandru Mihail (vol. II, f. 32-33, dosar apel) a declarat ca in data de 06.12.2004 s-a intalnit la clubul de Internet, in jurul orelor 10,00-12,00, cu inculpatul Diaconescu Emil Alexandru si cu alti prieteni, iar in jurul orei 8,00 seara s-a despartit de grupul de prieteni. Aceste aspecte sunt insa intr-o vadita neconcordanta cu cele invederate de acelasi martor in declaratia data in faza de urmarire penala (dosar parchet, f. 529), cand a sustinut ca s-a intalnit cu inculpatul in data de 6.12.2004 in jurul orei 23,00. De asemenea, in declaratia data in fata primei instante, martorul a invederat faptul ca in ziua respectiva s-a intalnit cu inculpatul la sala de internet in jurul orei 18,00 (dosarul tribunalului, volumul II, f. 130-131). Avand in vedere aceste oscilatii ale martorului cu privire la aspecte esentiale ale cauzei, apreciem ca declaratiile date de el nu pot servi la aflarea adevarului in prezentul dosar.
Martora Smau Gina (vol. II, f. 64-65, dosar apel), administrator la barul SC Gilly SRL din Bucuresti, a aratat ca nu il cunoaste pe inculpatul Diaconescu Emil Alexandru si ca nu l-a vazut in luna decembrie 2004 pe inculpat la acel bar. A mai aratat ca angajata sa Alexe Florica a fost cautata la bar de catre doua fete care au intrbat-o daca isi aminteste despre prezenta inculpatului in bar si daca poate sa declare la politie acest lucru.
Martorul Shami Hussein (vol. II, f. 66-67, dosar apel) a declarat ca este coleg de celula cu martorul Zoltan Benone si ca acesta i-ar fi spus ca in seara zilei cand s-au comis infractiunile a vazut pe strada Victoriei din Brasov un barbat care semana cu inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, insotit de un alt barbat si de o femeie.
Martorul Zoltan Benoni (vol. II, f. 68-71, dosar apel) a sustinut initial ca l-a vazut pe inculpatul Diaconescu Emil Alexandru in mai multe randuri, in iarna 2004-2005, in zona Garii – strada Victoriei, in apropierea Farmaciei Theea, uneori singur, alteori insotit de un alt barbat si de o femeie. Ulterior insa, martorul a aratat ca persoana pe care o vazuse el este aceeasi cu o persoana pe care a vazut-o intr-o fotografie a unui coleg de celula (Marsavela Catalin), dar ca nu poate fi sigur ca este vorba despre inculpat.
Declaratia martorului Zoltan Benoni este confuza, incoerenta, fiind de asemenea greu de inteles de ce acesta s-a hotarat sa dezvaluie ceea ce cunoaste in legatura cu cauza dupa o perioada asa de lunga de timp de la comiterea faptelor.
Martorul Chirita Dragos (vol. II, f. 103-105, dosar apel) a aratat ca este administrator al restaurantului din gara Brasov si ca angajatul sau, martorul Florea Florin, i-a spus – imediat dupa arestarea inculpatului Diaconescu Emil Alexandru – ca il vazuse pe acesta din urma in jurul datei crimei de la farmacie in restaurant, avand chiar un incident cu inculpatul. Martorul a mai aratat ca i-a spus unei cunostinte (Teodosiu Tedy) despre acest fapt, iar sotul farmacistei ucise a aflat de la acea cunostinta si a venit impreuna cu un lucrator de politie, solicitandu-i sa ii puna in legatura cu martorul Florea Florin.
Nu in ultimul rand, mai trebuie precizat si faptul ca nici varianta pe care au incercat sa o acrediteze inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, familia sa si prietenii sai (ce au fost audiati in calitate de martori), respectiv modul in care inculpatul si-a petrecut timpul in perioada 4-6 decembrie 2004, nu apare ca fiind in deplina concordanta cu realitatea. Exista numeroase contradictii intre declaratiile succesive ale inculpatului, intre declaratiile inculpatului si cele ale martorilor propusi de acesta, precum si intre declaratiile martorilor.
Cea mai mare parte dintre aceste neconcordante au fost foarte bine surprinse de catre tribunal, fiind inlaturate pe deplin justificat declaratiile martorilor Sultan Mihnea si Balan Florin Cristian (date in fata instantei de judecata), precum si declaratia martorului Calita Constantin (data in faza de urmarire penala).
Mai exista si alte neconcordante, dintre care retinem cu titlu de exemplu: in declaratia data la 13.12.2004 (f. 478 dosar de urmarire penala) inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a aratat ca si-a petrecut ziua de 6.12.2004 la Bucuresti cu prietena (concubina) sa Aron Ana Maria, fara a nominaliza si alte persoane; in declaratia data la 15.12.2004 (f. 479-480 dosar de urmarire penala) inculpatul a indicat si alte persoane cu care si-a petrecut ziua de 6.12.2004 la Bucuresti, in afara de Aron Ana Maria; in declaratia data la 15.12.2004 la Tribunalul Brasov (f. 483-485 dosar de urmarire penala) inculpatul a aratat ca s-a intalnit prima oara in ziua de 6.12.2004 cu prietena sa Aron Ana Maria la ora 15,00; in declaratia din 20.09.2005 (dosarul tribunalului, volumul I, f. 196-199) inculpatul a aratat ca in ziua de 6.12.2004, la orele 11,30-12,00, cand s-a trezit, prietena sa Aron Ana Maria era in apartament.
In acelasi sens, inculpatul a declarat in repetate randuri (inclusiv in declaratia data la curtea de apel) ca in data de 6.12.2004 a petrecut o anumita perioada de timp, alaturi de alte persoane, si cu martorii Sultan Mihnea si Balan Florin Cristian. Or, cei doi martori au declarat in cursul urmaririi penale ca nu s-au intalnit cu inculpatul in ziua respectiva. Chiar daca in fata instantei martorii mentionati au revenit si au sustinut varianta inculpatului, aceste din urma declaratii au fost inlaturate de tribunal, astfel cum am aratat anterior. Asadar, declaratiile inculpatului sunt in mod evident partial nesincere.
Insa acest fapt nu este suficient pentru a se pronunta o solutie de condamnare a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru. Potrivit art. 65 alin. 1 Cod procedura penala, sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala sau instantei de judecata, or, in speta, in urma administrarii tuturor mijloacelor de proba de catre aceste organe judiciare, nu s-a reusit sa se faca dovada certa a faptului ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru este autorul infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata. Dupa cum am aratat mai sus, ansamblul materialului probator administrat in cauza nu conduce la o concluzie certa privind vinovatia inculpatului.
Temeiul legal retinut de tribunal pentru solutia de achitare a inculpatului (art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 alin. 1 lit. c Cod procedura penala) este corect, tinand seama de faptul ca mijloacele de proba administrate in cauza nu confirma cu certitudine comiterea faptelor de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru. Nu s-a retinut ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor, pentru a fi incidente dispozitiile art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedura penala. Asadar nici sub acest aspect, invocat suplimentar de catre procurorul de sedinta, apelul parchetului nu este fondat.
Si latura civila a cauzei a fost rezolvata corespunzator de catre prima instanta.
Tribunalul a apreciat in mod just ca Cistian Daniel (sotul victimei Cistian Manuela) are calitate de parte vatamata in cauza, luand act ca acesta nu s-a constituit parte civila.
Tinand seama de solutia de achitare pronuntata, precum si dispozitiile art. 346 alin. 3 Cod procedura penala, au fost respinse pretentiile civile formulate de catre partea civila Farmacia Theea SRL si Spitalul Judetean Brasov.
In privinta laturii civile a cauzei, instanta de fond si-a exercitat rolul activ potrivit art. 4 Cod procedura penala si inca de la inregistrarea dosarului pe rolul instantei a depus diligente pentru a afla care sunt mostenitorii victimelor si daca acestia inteleg sa participe in procesul penal in calitate de parti vatamate.
In privinta rudelor victimei Susan Daga, instanta a constatat ca nici una dintre acestea nu si-a manifestat vointa de a participa in procesul penal in calitate de parti vatamate sau parti civile.
Avand in vedere toate considerentele expuse mai sus, curtea, in baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov si partea vatamata Cistian Daniel impotriva sentintei penale nr. 65/S/07.02.2007 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 18/62/2005, pe care a mentinut-o.
In baza art. 189 Cod procedura penala se suporta din fondurile Ministerului Justitiei suma de 660 lei, reprezentand costul avizului emis de Comisia Superioara Medico-Legala, care se plateste Institutului National de Medicina Legala Mina Minovici, precum si contravaloarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pe ruta Bucuresti-Brasov dus-intors, care se plateste martorei Dragne Mioara, sume care se includ in cheltuielile judiciare avansate de stat.
In baza art. 192 alin. 2 Cod procedura penala partea vatamata Cistian Daniel a fost obligat sa plateasca statului suma de 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Decizia penala nr. 44/Ap din 15 mai 2008 – A.S.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.)
Recurs inadmisibil - Decizie nr. DP148/R/2008 din data de 31.03.2009Apel respins ca tardiv formulat - Sentinta civila nr. 1053 din data de 23.12.2015
Gresita conexare a 2 cauza si gresita dobandire a calitatii de inculpat ca urmare a admiterii plangerii , art 278 al 8 , lit a c p p . Casare cu trimitere pentru respectarea art 372 c p p - Decizie nr. 121 din data de 30.04.2010
Admiterea plingerii si trimiterea cauzei la prim-procuror pentru motivare. Inadmisibilitatea acestei solutii fata de dispozitiile art.278 ind 1 al.8 C.p.p. - Decizie nr. 4 din data de 12.01.2009
ART.220 CP. MODALITATEA DE SESIZARE A INSTANTEI ANTERIOR INTRARII IN VIGOARE A LEGII 247/2005. - Decizie nr. 113 din data de 28.01.2009
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016
Cerere de restituire formulata in temeiul art. II (1) din Legea nr. 368/2013. Distinctie intre unitate detinatoare si unitate investita cu solutionarea notificarii. Stabilirea valorii imobilelor pentru care se solicita compensarea. - Decizie nr. 647/Ap din data de 03.05.2016
Pierderea calitatii de asociat urmare a executarii silite a partilor sociale. Nulitatea absoluta a hotararilor AGA adoptate dupa transmiterea partilor sociale catre o terta persoana. - Decizie nr. 433/R din data de 25.10.2016