Omor. Individualizarea pedepsei. Confiscare. Retinerea dispozitiilor legale referitoare la dobanda legala.
(Decizie nr. 88/Ap din data de 24.09.2008 pronuntata de Curtea de Apel Brasov) Omor. Individualizarea pedepsei. Confiscare. Retinerea dispozitiilor legale referitoare la dobanda legala.
Prin sentinta penala nr. 17/5.03.2008 pronuntata de Tribunalul Covasna, in baza art. 334 C.pr.pen., s-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174 C.pen., in infractiunea prev. de art. 182 al. 2 C.pen.
In baza art. 20 C.pen., raportat la art. 174 C.pen., cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a, c si art. 76 al. 1 lit. b, al. 2 si 3 C.pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A [..], la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea tentativei la infractiunea de omor.
In baza art. 71 C.pen., i-au fost interzise inculpatului drepturile prevazute de 64 al. 1 lit. a teza a II a si lit. b C. pen., ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 86/1 C. pen., s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe un termen de incercare de 6 ( sase) ani stabilit conform art. 86/2 C.pen., care se socoteste de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte.
In baza art. 86/3 C.pen., pe durata termenului de incercare inculpatul va trebui sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte la Serviciu de Probatiune de pe langa Tribunalul Covasna si sa respecte programul stabilit de acesta;
- sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
In baza art. 359 C.pr.pen., a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor prevazute de art. 86/4 C. pen., a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii executarii pedepsei.
In baza art. 71 al. 5 C.pen., pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se va suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In baza art. 118 lit. b C.pen., s-a dispus confiscarea speciala de la inculpat a celor doua bate ridicate de catre organele de urmarire penala de la tabara de animale apartinand inculpatului, aflate in camera de corpuri delicte a IPJ Covasna.
In baza art. 14 si art. 346 C.pr.pen., raportat la art. 998, 999 C.civ. inculpatul a fost obligat sa-i plateasca partii civile B suma de 28.000 lei cu titlu de daune morale si au fost respinse restul pretentiilor civile formulate de catre aceasta.
In baza art. 346 al. 1 C.pr.pen., cu aplicarea art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si art. 998, 999 C.civ., inculpatul a fost obligat sa plateasca partilor civile Spitalului Judetean S. suma de 50,231 lei, plus dobanda legala prevazuta de OG 9/2000 calculata pana la data platii, si Spitalului Clinic Judetean de Urgenta B suma de 2.214,71 lei, reprezentand valoarea prestatiilor medico-sanitare acordate partii vatamate B.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut in esenta ca inculpatul A, in noaptea de 13.08.2006, pe o pasune din apropierea satului B., jud. C., fara un motiv temeinic, a asmutit cainii asupra partii vatamate B, dupa care, cu bata pe care o avea asupra sa, i-a aplicat acesteia, din spate, o lovitura in cap (zona occipitala dreapta), cauzandu-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 50 de zile de ingrijiri medicale si i-au pus acesteia viata in primejdie.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termenul legal, Parchetul de pe langa Tribunalul Covasna si inculpatul A.
Parchetul de pe langa Tribunalul Covasna a criticat sentinta in ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei aplicate inculpatului, pedeapsa pe care o considera prea mica fata de circumstantele faptei si de persoana inculpatului, neimpunandu-se retinerea circumstantelor atenuante.
S-a sustinut de asemenea ca instanta de fond a aplicat in mod gresit dispozitiile legale privind confiscarea speciala cu privire la cele doua bate, in conditiile in care numai una dintre ele a fost folosita de inculpat la savarsirea agresiunii.
Parchetul a mai aratat ca, prin obligarea inculpatului la plata a 28.000 lei cu titlu de daune morale si respingerea restului pretentiilor civile formulate de partea civila B, care s-a constituit parte civila pentru 30.000 lei, a omis sa observe ca inculpatul si-a dat acceptul pentru plata sumei de 30.000 lei, acord care trebuia luat in considerare in cauza potrivit art. 14 alin. 3 Cod procedura penala cu referire la art. 998 si urm. Cod civil.
Inculpatul A a solicitat schimbarea incadrarii juridice a faptei, asa cum s-a cerut si in fata instantei de fond, in infractiunea de vatamare corporala grava, dat fiind ca inculpatul nu a urmarit si nici nu a prevazut consecintele faptelor sale.
Examinand sentinta atacata in raport de actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, astfel cum cer dispozitiile art. 371 alin. 2 Cod procedura penala, dar in limitele prevazute de alin. 1 al aceluiasi articol, curtea constata ca apelul parchetului este fondat, cu exceptia criticii privind latura civila, iar apelul inculpatului este fondat si el numai in parte, pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
Mai intai se impun unele precizari privind admisibilitatea apelului parchetului, mai precis a criticii referitoare la latura civila a cauzei.
Astfel, conform art. 362 alin. 1 lit. a Cod procedura penala, procurorul poate face apel atat in ce priveste latura penala, cat si in ce priveste latura civila. Apelul procurorului in ce priveste latura civila este inadmisibil in lipsa apelului formulat de partea civila, cu exceptia cazurilor in care actiunea civila se exercita din oficiu.
Cum in prezenta cauza partea civila B nu a declarat apel, critica din apelul parchetului referitoare la latura civila a cauzei apare ca inadmisibila.
Revenind la aspectele de fond, se constata ca tribunalul a retinut in mod corect si complet situatia de fapt, realizand o justa apreciere a probelor administrate in cauza, din care rezulta atat existenta faptei pentru care inculpatul A a fost trimis in judecata, cat si savarsirea acesteia cu vinovatia ceruta de lege.
Au fost astfel avute in vedere procesele-verbale intocmite de organele de politie, plansele foto, declaratiile partii vatamate, declaratiile inculpatului, actele medico-legale, declaratiile martorilor, inscrisurile depuse la dosar.
Din coroborarea tuturor mijloacelor de proba din dosar rezulta ca solutia de condamnare a inculpatului pentru infractiunea deduse judecatii este corecta, iar incadrarea juridica a faptei este legala.
Inculpatul A a sustinut faptul ca nu a avut intentia de a suprima viata partii vatamate, insa prima instanta a inlaturat in mod justificat aceasta aparare a inculpatului.
Astfel, nu se poate retine ca ar fi vorba despre infractiunea de vatamare corporala grava, prevazuta de art. 182 alin. 2 Cod penal. Intentia indirecta de a ucide, ca forma a vinovatiei penale, rezulta din mai multe elemente de fapt ale spetei: zona corpului vizata prin lovitura (capul, deci o zona vitala), instrumentul folosit pentru agresiune – o bata ciobaneasca, intensitatea loviturii – suficienta pentru a produce leziunile descrise in actele medico-legale. Din toate aceste aspecte reiese faptul ca inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si, chiar daca nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Apelul declarat de inculpat este deci nefondat sub acest aspect.
In ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei aplicate inculpatului A, instanta de fond a facut o gresita aplicare a dispozitiilor art. 72 Cod penal, stabilind un cuantum prea redus al pedepsei.
Conform acestui text legal, la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Retinerea de circumstante atenuante in favoarea inculpatului nu se justifica.
Astfel, nu se poate retine circumstanta atenuanta prevazuta de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal doar avand in vedere simpla lipsa a antecedentelor penale. Conduita buna a inculpatului inainte de savarsirea faptei trebuie sa rezulte si din alte elemente de fapt, ceea ce nu este cazul in speta.
Nici dispozitiile art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal nu sunt incidente in cauza. Inculpatul nu s-au prezentat de buna voie in fata autoritatilor, fiind identificat de organele de urmarire penala in urma cercetarilor efectuate; de asemenea, declaratiile inculpatului au fost numai partial sincere.
Apelul parchetului este asadar fondat sub acest aspect, impunandu-se inlaturarea circumstantelor atenuante retinute de tribunal si aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevazut de textul legal incriminator, cu luarea in considerare si a dispozitiilor art. 21 alin. 2 Cod penal.
Si critica din apelul parchetului referitoare la masura de siguranta a confiscarii speciale este intemeiata. Inculpatul A a folosit numai una dintre bate la comiterea faptei, si anume cea cu maciulie. In aceste conditii, cealalta bata (cea fara maciulie) trebuie restituita inculpatului, in raport de dispozitiile art. 109 alin. 4 Cod procedura penala.
In consecinta, va fi admis apelul parchetului si sub acest aspect. De asemenea, sub acest ultim aspect urmeaza a fi admis si apelul inculpatului.
In legatura cu critica privind referirea la prevederile O.G. nr. 9/2000, curtea constata ca, intr-adevar, aceasta ordonanta a fost modificata prin Legile nr. 356/2002 si nr. 422/2002. Intrucat reglementarea dobanzilor datorate este supusa in timp unor schimbari succesive, curtea apreciaza ca referirea la temeiul legal al dobanzii nu este necesara, urmand ca plata dobanzii datorata pentru suma de 50,231 lei sa se faca potrivit reglementarii legale in vigoare.
In raport de toate aceste considerente, curtea, in baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedura penala, va admite apelurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Covasna si de inculpatul A impotriva sentintei penale nr. 17/5.03.2008 pronuntata de Tribunalul Covasna, pe care o va desfiinta cu privire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, la masura confiscarii si cu privire la referirea la dispozitiile O.G. nr. 9/2000 in legatura cu obligarea inculpatului la plata valorii prestatiilor medico-sanitare catre partea civila Spitalul judetean S.
Se va inlatura aplicarea dispozitiilor art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal si art. 76 alin. 1 lit. b, alin. 2 si 3 Cod penal si se va majora pedeapsa principala aplicata inculpatului A de la 4 ani inchisoare la 7 ani inchisoare, aplicand inculpatului si pedeapsa complementara a interzicerii pe o durata de 4 ani a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
Se va aplica inculpatului si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, din momentul ramanerii definitive a hotararii si pana la terminarea executarii pedepsei.
Se va inlatura aplicarea dispozitiilor art. 118 lit. b Cod penal in privinta batei fara maciulie ridicata de organele de urmarire penala de la tabara de animale apartinand inculpatului si se va dispune restituirea acestei bate catre inculpat.
Se va inlatura aplicarea dispozitiilor art. 86 1, art. 862, art. 863 Cod penal si art. 359 Cod procedura penala.
Se va inlatura referirea la dispozitiile O.G. nr. 9/2000 cu privire la dobanda legala datorata de inculpat pana la data platii sumei de 50,231 lei catre partea civila Spitalul judetean S.
Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
Se va suporta din fondurile Ministerului Justitiei suma de 40 lei, reprezentand onorariul interpretului, suma care se include in cheltuielile judiciare avansate de stat.
In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.
Decizia penala nr. 88/Ap din 24 septembrie 2008 – A.S.
Prin sentinta penala nr. 17/5.03.2008 pronuntata de Tribunalul Covasna, in baza art. 334 C.pr.pen., s-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174 C.pen., in infractiunea prev. de art. 182 al. 2 C.pen.
In baza art. 20 C.pen., raportat la art. 174 C.pen., cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a, c si art. 76 al. 1 lit. b, al. 2 si 3 C.pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A [..], la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea tentativei la infractiunea de omor.
In baza art. 71 C.pen., i-au fost interzise inculpatului drepturile prevazute de 64 al. 1 lit. a teza a II a si lit. b C. pen., ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 86/1 C. pen., s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe un termen de incercare de 6 ( sase) ani stabilit conform art. 86/2 C.pen., care se socoteste de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte.
In baza art. 86/3 C.pen., pe durata termenului de incercare inculpatul va trebui sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte la Serviciu de Probatiune de pe langa Tribunalul Covasna si sa respecte programul stabilit de acesta;
- sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
In baza art. 359 C.pr.pen., a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor prevazute de art. 86/4 C. pen., a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii executarii pedepsei.
In baza art. 71 al. 5 C.pen., pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se va suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In baza art. 118 lit. b C.pen., s-a dispus confiscarea speciala de la inculpat a celor doua bate ridicate de catre organele de urmarire penala de la tabara de animale apartinand inculpatului, aflate in camera de corpuri delicte a IPJ Covasna.
In baza art. 14 si art. 346 C.pr.pen., raportat la art. 998, 999 C.civ. inculpatul a fost obligat sa-i plateasca partii civile B suma de 28.000 lei cu titlu de daune morale si au fost respinse restul pretentiilor civile formulate de catre aceasta.
In baza art. 346 al. 1 C.pr.pen., cu aplicarea art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si art. 998, 999 C.civ., inculpatul a fost obligat sa plateasca partilor civile Spitalului Judetean S. suma de 50,231 lei, plus dobanda legala prevazuta de OG 9/2000 calculata pana la data platii, si Spitalului Clinic Judetean de Urgenta B suma de 2.214,71 lei, reprezentand valoarea prestatiilor medico-sanitare acordate partii vatamate B.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut in esenta ca inculpatul A, in noaptea de 13.08.2006, pe o pasune din apropierea satului B., jud. C., fara un motiv temeinic, a asmutit cainii asupra partii vatamate B, dupa care, cu bata pe care o avea asupra sa, i-a aplicat acesteia, din spate, o lovitura in cap (zona occipitala dreapta), cauzandu-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 50 de zile de ingrijiri medicale si i-au pus acesteia viata in primejdie.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termenul legal, Parchetul de pe langa Tribunalul Covasna si inculpatul A.
Parchetul de pe langa Tribunalul Covasna a criticat sentinta in ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei aplicate inculpatului, pedeapsa pe care o considera prea mica fata de circumstantele faptei si de persoana inculpatului, neimpunandu-se retinerea circumstantelor atenuante.
S-a sustinut de asemenea ca instanta de fond a aplicat in mod gresit dispozitiile legale privind confiscarea speciala cu privire la cele doua bate, in conditiile in care numai una dintre ele a fost folosita de inculpat la savarsirea agresiunii.
Parchetul a mai aratat ca, prin obligarea inculpatului la plata a 28.000 lei cu titlu de daune morale si respingerea restului pretentiilor civile formulate de partea civila B, care s-a constituit parte civila pentru 30.000 lei, a omis sa observe ca inculpatul si-a dat acceptul pentru plata sumei de 30.000 lei, acord care trebuia luat in considerare in cauza potrivit art. 14 alin. 3 Cod procedura penala cu referire la art. 998 si urm. Cod civil.
Inculpatul A a solicitat schimbarea incadrarii juridice a faptei, asa cum s-a cerut si in fata instantei de fond, in infractiunea de vatamare corporala grava, dat fiind ca inculpatul nu a urmarit si nici nu a prevazut consecintele faptelor sale.
Examinand sentinta atacata in raport de actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, astfel cum cer dispozitiile art. 371 alin. 2 Cod procedura penala, dar in limitele prevazute de alin. 1 al aceluiasi articol, curtea constata ca apelul parchetului este fondat, cu exceptia criticii privind latura civila, iar apelul inculpatului este fondat si el numai in parte, pentru motivele ce vor fi expuse in continuare.
Mai intai se impun unele precizari privind admisibilitatea apelului parchetului, mai precis a criticii referitoare la latura civila a cauzei.
Astfel, conform art. 362 alin. 1 lit. a Cod procedura penala, procurorul poate face apel atat in ce priveste latura penala, cat si in ce priveste latura civila. Apelul procurorului in ce priveste latura civila este inadmisibil in lipsa apelului formulat de partea civila, cu exceptia cazurilor in care actiunea civila se exercita din oficiu.
Cum in prezenta cauza partea civila B nu a declarat apel, critica din apelul parchetului referitoare la latura civila a cauzei apare ca inadmisibila.
Revenind la aspectele de fond, se constata ca tribunalul a retinut in mod corect si complet situatia de fapt, realizand o justa apreciere a probelor administrate in cauza, din care rezulta atat existenta faptei pentru care inculpatul A a fost trimis in judecata, cat si savarsirea acesteia cu vinovatia ceruta de lege.
Au fost astfel avute in vedere procesele-verbale intocmite de organele de politie, plansele foto, declaratiile partii vatamate, declaratiile inculpatului, actele medico-legale, declaratiile martorilor, inscrisurile depuse la dosar.
Din coroborarea tuturor mijloacelor de proba din dosar rezulta ca solutia de condamnare a inculpatului pentru infractiunea deduse judecatii este corecta, iar incadrarea juridica a faptei este legala.
Inculpatul A a sustinut faptul ca nu a avut intentia de a suprima viata partii vatamate, insa prima instanta a inlaturat in mod justificat aceasta aparare a inculpatului.
Astfel, nu se poate retine ca ar fi vorba despre infractiunea de vatamare corporala grava, prevazuta de art. 182 alin. 2 Cod penal. Intentia indirecta de a ucide, ca forma a vinovatiei penale, rezulta din mai multe elemente de fapt ale spetei: zona corpului vizata prin lovitura (capul, deci o zona vitala), instrumentul folosit pentru agresiune – o bata ciobaneasca, intensitatea loviturii – suficienta pentru a produce leziunile descrise in actele medico-legale. Din toate aceste aspecte reiese faptul ca inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si, chiar daca nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Apelul declarat de inculpat este deci nefondat sub acest aspect.
In ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei aplicate inculpatului A, instanta de fond a facut o gresita aplicare a dispozitiilor art. 72 Cod penal, stabilind un cuantum prea redus al pedepsei.
Conform acestui text legal, la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Retinerea de circumstante atenuante in favoarea inculpatului nu se justifica.
Astfel, nu se poate retine circumstanta atenuanta prevazuta de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal doar avand in vedere simpla lipsa a antecedentelor penale. Conduita buna a inculpatului inainte de savarsirea faptei trebuie sa rezulte si din alte elemente de fapt, ceea ce nu este cazul in speta.
Nici dispozitiile art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal nu sunt incidente in cauza. Inculpatul nu s-au prezentat de buna voie in fata autoritatilor, fiind identificat de organele de urmarire penala in urma cercetarilor efectuate; de asemenea, declaratiile inculpatului au fost numai partial sincere.
Apelul parchetului este asadar fondat sub acest aspect, impunandu-se inlaturarea circumstantelor atenuante retinute de tribunal si aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevazut de textul legal incriminator, cu luarea in considerare si a dispozitiilor art. 21 alin. 2 Cod penal.
Si critica din apelul parchetului referitoare la masura de siguranta a confiscarii speciale este intemeiata. Inculpatul A a folosit numai una dintre bate la comiterea faptei, si anume cea cu maciulie. In aceste conditii, cealalta bata (cea fara maciulie) trebuie restituita inculpatului, in raport de dispozitiile art. 109 alin. 4 Cod procedura penala.
In consecinta, va fi admis apelul parchetului si sub acest aspect. De asemenea, sub acest ultim aspect urmeaza a fi admis si apelul inculpatului.
In legatura cu critica privind referirea la prevederile O.G. nr. 9/2000, curtea constata ca, intr-adevar, aceasta ordonanta a fost modificata prin Legile nr. 356/2002 si nr. 422/2002. Intrucat reglementarea dobanzilor datorate este supusa in timp unor schimbari succesive, curtea apreciaza ca referirea la temeiul legal al dobanzii nu este necesara, urmand ca plata dobanzii datorata pentru suma de 50,231 lei sa se faca potrivit reglementarii legale in vigoare.
In raport de toate aceste considerente, curtea, in baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedura penala, va admite apelurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Covasna si de inculpatul A impotriva sentintei penale nr. 17/5.03.2008 pronuntata de Tribunalul Covasna, pe care o va desfiinta cu privire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, la masura confiscarii si cu privire la referirea la dispozitiile O.G. nr. 9/2000 in legatura cu obligarea inculpatului la plata valorii prestatiilor medico-sanitare catre partea civila Spitalul judetean S.
Se va inlatura aplicarea dispozitiilor art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal si art. 76 alin. 1 lit. b, alin. 2 si 3 Cod penal si se va majora pedeapsa principala aplicata inculpatului A de la 4 ani inchisoare la 7 ani inchisoare, aplicand inculpatului si pedeapsa complementara a interzicerii pe o durata de 4 ani a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
Se va aplica inculpatului si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, din momentul ramanerii definitive a hotararii si pana la terminarea executarii pedepsei.
Se va inlatura aplicarea dispozitiilor art. 118 lit. b Cod penal in privinta batei fara maciulie ridicata de organele de urmarire penala de la tabara de animale apartinand inculpatului si se va dispune restituirea acestei bate catre inculpat.
Se va inlatura aplicarea dispozitiilor art. 86 1, art. 862, art. 863 Cod penal si art. 359 Cod procedura penala.
Se va inlatura referirea la dispozitiile O.G. nr. 9/2000 cu privire la dobanda legala datorata de inculpat pana la data platii sumei de 50,231 lei catre partea civila Spitalul judetean S.
Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
Se va suporta din fondurile Ministerului Justitiei suma de 40 lei, reprezentand onorariul interpretului, suma care se include in cheltuielile judiciare avansate de stat.
In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.
Decizia penala nr. 88/Ap din 24 septembrie 2008 – A.S.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.)
Recurs inadmisibil - Decizie nr. DP148/R/2008 din data de 31.03.2009Apel respins ca tardiv formulat - Sentinta civila nr. 1053 din data de 23.12.2015
Gresita conexare a 2 cauza si gresita dobandire a calitatii de inculpat ca urmare a admiterii plangerii , art 278 al 8 , lit a c p p . Casare cu trimitere pentru respectarea art 372 c p p - Decizie nr. 121 din data de 30.04.2010
Admiterea plingerii si trimiterea cauzei la prim-procuror pentru motivare. Inadmisibilitatea acestei solutii fata de dispozitiile art.278 ind 1 al.8 C.p.p. - Decizie nr. 4 din data de 12.01.2009
ART.220 CP. MODALITATEA DE SESIZARE A INSTANTEI ANTERIOR INTRARII IN VIGOARE A LEGII 247/2005. - Decizie nr. 113 din data de 28.01.2009
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016
Cerere de restituire formulata in temeiul art. II (1) din Legea nr. 368/2013. Distinctie intre unitate detinatoare si unitate investita cu solutionarea notificarii. Stabilirea valorii imobilelor pentru care se solicita compensarea. - Decizie nr. 647/Ap din data de 03.05.2016
Pierderea calitatii de asociat urmare a executarii silite a partilor sociale. Nulitatea absoluta a hotararilor AGA adoptate dupa transmiterea partilor sociale catre o terta persoana. - Decizie nr. 433/R din data de 25.10.2016