Modificarea unilaterala a felului muncii. Nelegalitate

Prin Decizia nr. 55/2014 a Curtii Constitutionale a fost  admisa obiectia de neconstitutionalitate formulata si s-a constatat ca dispozitiile Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 sunt neconstitutionale, in decizia respectiva retinandu-se ca neconstitutionalitatea legii mentionate vizeaza si ordonanta de urgenta. Ulterior pronuntarii acestei decizii, prin Legea nr. 92/2014, a fost respinsa OUG nr. 77/2013.
Organigrama de care s-a prevalat parata a fost anulata prin hotararea pronuntata in dosarul nr. 425/43/2013 al Curtii de Apel Targu-Mures, Sectia de contencios administrativ si fiscal.
In contextul in care singurul temei care a stat la baza modificarii organigramei unitatii parate si pe cale de consecinta la baza emiterii deciziei contestate de reclamanta l-au constituit prevederile OUG nr. 77/2013, care a fost declarata neconstitutionala si ulterior legea de aprobare a acestei ordonante a fost respinsa, masura dispusa de parata nu mai are nicio justificare.
Pe de alta parte, instanta de apel a apreciat ca, in mod corect a retinut prima instanta ca, prin decizia contestata,  parata a modificat unilateral clauza din contractul individual de munca al reclamantei referitoare la felul muncii, fiind incalcate astfel prevederile art. 41 din Codul muncii.
- O.U.G. nr. 77/2013
Prin sentinta civila nr. 368 din 18 martie 2014, pronuntata in dosarul nr. 5024/102/2013, Tribunalul Mures a dispus urmatoarele:
- a admis actiunea civila formulata de B. A. I. in contradictoriu cu parata A. B. A. Mures;
- a anulat decizia nr. 431/30.08.2013, emisa de parata;
- a obligat parata la plata in favoarea reclamantei a sumei de 2.060 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul a retinut ca reclamanta a fost incadrata la unitatea angajatoare parata in functia de sef serviciu resurse umane, relatii cu publicul si administrativ.
Prin hotararea nr. 7/30.07.2013, unitatea parata si-a avizat noua organigrama si noul stat de functii, inaintand aceste acte juridice, in proiect, spre aprobare, Administratiei Nationale "A. R.".
Prin decizia nr. 431/30 august 2013, parata a schimbat functia reclamantei, din "sef serviciu resurse umane, relatii cu publicul si administrativ" in cea de "specialist in resurse umane", invocand prevederile art. 40 alin.1 din Codul muncii.
Incepand cu data de 1 septembrie 2013, a intrat in vigoare o noua organigrama a unitatii parate, prezentand modificari la compartimentul resurse umane, relatii cu publicul si administrativ, fata de organigrama valabila anterior, in sensul transformarii unui post de conducere intr-unul de executie.
La data de 4 septembrie 2013, unitatea angajatoare parata a prezentat salariatei reclamante, un proiect de act aditional la contactul individual de munca, avand ca obiect schimbarea clauzei privind felul muncii (schimbarea functiei in cea de specialist resurse umane), insa reclamanta a refuzat sa isi dea acordul pentru perfectarea acestui act juridic.
Fata de aceasta stare de fapt, instanta a retinut ca decizia nr. 431/30 august 2013 este lovita de nulitate absoluta, fiind emisa cu incalcarea dispozitiilor imperative ale art. 8 alin.1, art. 41 alin.1-2 coroborat cu art. 41 alin. 3 lit. c din Codul muncii.
Astfel, clauza esentiala privind felul muncii nu putea fi modificata unilateral de parata angajatoare, fara acordul salariatei reclamante.
Partile nu s-au aflat in niciunul dintre cazurile si conditiile de exceptie prevazute de Codul muncii, in care ar fi fost posibila modificarea unilaterala a contractului individual de munca.
Prevederile art. 40 alin.1 din Codul muncii, invocate in decizia contestata, nu reglementeaza dreptul angajatorului parat de a  modifica unilateral contractul individual de munca.
De asemenea, nici desfiintarea locului de munca al reclamantei sau transformarea postului acesteia (dintr-o functie de conducere intr-o functie de executie) nu confera angajatorului competenta legala de a modifica unilateral contractul individual de munca al salariatei reclamante, cu atat mai mult cu cat aceasta nu si-a manifestat acordul prealabil.
Constatand  incalcarea principiului consensualitatii, care guverneaza raporturile de munca dintre parti (art. 8 alin.1 din Codul muncii) si vazand dispozitiile art. 451 alin.1, art. 452 si art. 453 alin.1 Cod procedura civila, instanta a dispus in sensul celor consemnate in dispozitiv.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel  parata Administratia Nationala "A. R." A. B. A. Mures si a solicitat admiterea apelului si  schimbarea sentintei atacate in sensul respingerii actiunii reclamantei.
In motivarea apelului parata a aratat ca prima instanta a retinut ca decizia atacata de reclamanta este nelegala, insa trebuie avut in vedere faptul ca decizia respectiva reprezinta actul de punere in aplicare a organigramei aplicabila incepand cu data de 01.09.2013 si cata vreme actele de aprobare a organigramei nu au fost declarate nelegale, prezumtia de legalitate  a deciziei nr. 431/2013 este aplicabila.
S-a mai invocat faptul ca in speta nu este vorba despre varianta "clasica" de modificare a felului muncii din functie de conducere in functie de executie, modificarea respectiva fiind determinata de transformarea functiei de conducere in functie de executie, astfel ca angajatorul nu mai avea obligatia de a solicita acordul salariatului, in conditiile in care in organigrama nu mai exista functia de conducere.
In ceea ce priveste noua organigrama s-a precizat ca modificarile aduse organigramei existente anterior au survenit in urma intrarii in vigoare si aplicarii dispozitiilor OUG nr. 77/2013.
Parata a sustinut ca in mod gresit a apreciat prima instanta ca desfiintarea locului de munca al reclamantei sau transformarea postului acesteia (dintr-o functie de conducere intr-o functie de executie) nu confera angajatorului competenta legala de a modifica unilateral contractul individual de munca al salariatei reclamante, in conditiile in care angajatorul a facut aplicarea prevederilor art. 3 alin. 3 lit. b din OUG nr. 77/2013 si in conformitate cu aceste prevederi in cadrul serviciului in care isi desfasura activitatea reclamanta nu mai era intrunit numarul necesar de posturi pentru a  exista "serviciu" si implicit functia de "sef serviciu". In cazul in care situatia modificarii organigramei ar trebui solicitat acordul salariatului, ar insemna ca angajatorul nu isi mai poate exercita dreptul prevazut de art. 40 alin. 1 lit. a din Codul muncii, respectiv acela de a stabili organizarea si functionarea unitatii.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 466-482 din Codul de  procedura civila.
Reclamanta B. A. I. a formulat intampinare si a solicitat respingerea apelului, invocand faptul ca decizia unilaterala de modificare a felului muncii fara consimtamantul reclamantei si fara incheierea unui act aditional este lovita de nulitate absoluta ca urmare a incalcarii prevederilor din Codul muncii aplicabile in materie, iar prima instanta, prin hotararea atacata, nu a facut altceva decat sa dea eficienta acestor prevederi legale.
In ceea ce priveste sustinerile paratei in sensul ca prin emiterea dispozitiei contestata de reclamanta s-a conformat dispozitiilor OUG nr. 77/2013 s-a aratat ca legalitatea actelor administrative de modificare a organigramei a fost analizata in dosarul nr. 425/43/2013 al Curtii de Apel Targu-Mures, Sectia de contencios administrativ si fiscal si in dosarul respectiv, prin sentinta pronuntata, s-a dispus anularea organigramei invocata de parata.
S-a sustinut ca in acel dosar instanta a avut in vedere atat argumentele reclamantei, cat si incidenta Deciziei nr. 55/2014 a Curtii Constitutionale, prin care s-a constatat ca dispozitiile Legii de aprobare a OUG nr. 77/2013 sunt neconstitutionale.
Reclamanta a mai invocat faptul ca modificarea felului muncii din contractul sau de munca nu se putea face decat cu acordul sau.
Examinand apelul dedus judecatii, prin raportare la motivele invocate si in limitele efectului devolutiv al caii de atac, reglementat de art. 476 - 478 din Noul Cod de procedura civila, Curtea a retinut urmatoarele:
Prin decizia nr. 431/30.08.2013, emisa de parata A. B. A. Mures s-a dispus schimbarea, incepand cu data de 01.09.2013, a functiei detinuta de reclamanta B. A. I. din functia de sef serviciu Resurse Umane, Relatii cu Publicul si Administrativ in functia de specialist in Resurse Umane.
Parata a sustinut faptul ca decizia sus-mentionata a fost emisa ca urmare a punerii in aplicare a noii organigrame a A. B. A. Mures, iar organigrama respectiva  fost intocmita in urma intrarii in vigoare si aplicarii prevederilor OUG nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor.
Prin art. 3 din ordonanta mentionata s-a prevazut ca institutiile si autoritatile publice prevazute la art. 1 alin. 1, intre care se afla si parata, au obligatia sa isi modifice structurile functionale, in conformitate cu prevederile din acest act normativ.
In acest context, in cadrul compartimentului resurse umane, relatii cu publicul si administrativ al paratei, s-a procedat la transformarea unui post de conducere intr-unul de executie si ca atare s-a emis de catre parata decizia nr. 431/30.08.2013.
In privinta OUG nr. 77/2013 trebuie precizat faptul ca prin Decizia nr. 55/2014 a Curtii Constitutionale a fost  admisa obiectia de neconstitutionalitate formulata si s-a constatat ca dispozitiile Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2013 sunt neconstitutionale, in decizia respectiva retinandu-se ca neconstitutionalitatea legii mentionate vizeaza si ordonanta de urgenta. Ulterior pronuntarii acestei decizii, prin Legea nr. 92/2014, a fost respinsa OUG nr. 77/2013.
Totodata trebuie precizat ca si organigrama de care s-a prevalat parata a fost anulata prin hotararea pronuntata in dosarul nr. 425/43/2013 al Curtii de Apel Targu-Mures, Sectia de contencios administrativ si fiscal, sentinta pronuntata nefiind insa definitiva.
S-a constatat astfel ca in contextul in care singurul temei care a stat la baza modificarii organigramei unitatii parate si pe cale de consecinta la baza emiterii deciziei contestate de reclamanta l-au constituit prevederile OUG nr. 77/2013, care a fost declarata neconstitutionala si ulterior legea de aprobare a acestei ordonante a fost respinsa, masura dispusa de parata nu mai are nicio justificare.
Pe de alta parte, instanta de apel a apreciat ca in mod corect a retinut prima instanta ca prin decizia contestata,  parata a modificat unilateral clauza din contractul individual de munca al reclamantei referitoare la felul muncii, fiind incalcate astfel prevederile art. 41 din Codul muncii.
Fata de cele ce preced, pentru considerentele aratate, Curtea a retinut ca hotararea atacata este temeinica si legala, urmand a o pastra si in consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila, a respins ca nefondat apelul declarat de parata.